O coincidență stranie: Călin Georgescu, reținut în noaptea în care au fost asasinați comandanții legionarilor

Postat la: 22.09.2026 |

Elena Puiu, soția lui Eugen Sechila și nepoata legionarului Gogu Puiu, a publicat pe Facebook un mesaj după reținerea lui Călin Georgescu în aceeași noapte în care acum 87 de ani a avut loc uciderea a 252 de comandanți legionari.

Postarea face trimitere la represaliile declanșate după asasinarea prim-ministrului Armand Călinescu de către un comandou legionar și se încheie cu o afirmație despre alegerea datelor, fără a preciza la ce eveniment actual se referă.

„21-22 septembrie 1939. Noaptea în care au fost asasinați 252 de comandanți legionari. După cum spuneam: nu își aleg nici o dată întâmplător", a scris Elena Puiu pe Facebook. Mesajul invocă un episod din confruntarea violentă dintre autoritățile statului român și Mișcarea Legionară.

La 21 septembrie 1939, prim-ministrul Armand Călinescu a fost asasinat la București de un comandou legionar. Atentatul a avut loc la aproximativ trei săptămâni după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, într-un moment de tensiune pe scena politică internă și internațională.

În jurul orei 14:00, premierul se deplasa spre casă într-un automobil Cadillac neblindat, alături de șofer și de un agent de pază. În zona Eroilor, mașina sa a fost blocată de un alt autoturism, din care au coborât mai mulți atacatori înarmați. În urma atacului, Armand Călinescu și șoferul său au fost uciși, iar agentul de pază a fost grav rănit. Premierul avea 46 de ani. Autorii atentatului au fost capturați și aduși la locul crimei, unde au fost executați. Cadavrele lor au fost lăsate în stradă.

Armand Călinescu își începuse cariera politică în Partidul Național Țărănesc și ocupase mai multe funcții guvernamentale. În calitate de subsecretar la Ministerul de Interne, s-a implicat în reprimarea grevei de la Atelierele CFR Grivița, din februarie 1933.

În aprilie 1933, Călinescu a cerut măsuri împotriva Gărzii de Fier, printre care percheziționarea sediilor organizațiilor legionare și confiscarea publicațiilor acestora. În luna iulie a aceluiași an, a redactat un proiect guvernamental privind suprimarea mișcărilor extremiste și a batalioanelor de asalt, însă adoptarea acestuia a fost amânată.

Ulterior, Călinescu s-a apropiat de regele Carol al II-lea. După alegerile din decembrie 1937, a primit portofoliul Ministerului de Interne în Guvernul Octavian Goga, funcție pe care a păstrat-o până la moarte. Apropierea sa de rege și participarea la guvernare au dus la excluderea sa din PNȚ.

În 1938, conflictul dintre autorități și Mișcarea Legionară s-a intensificat. Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul organizației, a fost arestat și condamnat, iar în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 a fost ucis, împreună cu alți lideri legionari, în timpul transferului de la închisoarea din Râmnicu Sărat spre Jilava.

Legionarii i-au considerat pe Armand Călinescu și Nicolae Iorga responsabili pentru moartea lui Codreanu. Răzbunarea pentru uciderea liderului Mișcării Legionare a constituit principalul motiv invocat pentru asasinarea premierului în septembrie 1939. Asasinarea lui Armand Călinescu a fost urmată de represalii împotriva Mișcării Legionare. Autoritățile au executat membri ai organizației, inclusiv persoane aflate în detenție, iar acțiunile au continuat și în zilele următoare.

În informațiile istorice prezentate sunt menționați peste 300 de fruntași legionari uciși în cadrul represaliilor. Elena Puiu se referă, în postarea sa, la „252 de comandanți legionari" asasinați în noaptea de 21 spre 22 septembrie 1939. Cele două cifre nu descriu neapărat același interval: mesajul de pe Facebook se referă la o singură noapte, în timp ce bilanțul de peste 300 de persoane privește represaliile desfășurate și în zilele următoare.