• Tweet

Eforturile diplomatice pentru obținerea unui armistițiu între Statele Unite și Iran au intrat într-un blocaj total, în ciuda declarațiilor optimiste venite recent din partea liderului de la Casa Albă, Donald Trump.

Potrivit The Wall Street Journal, negocierile intermediate de mai multe state din regiune, în frunte cu Pakistanul, s-au împotmolit după ce Teheranul a refuzat categoric să participe la o întâlnire cu oficialii americani la Islamabad, în zilele următoare. Surse diplomatice indică faptul că Iranul consideră cerințele Washingtonului drept „inacceptabile".

În paralel, Turcia și Egipt încearcă să mențină deschis canalul negocierilor, analizând noi locații pentru eventuale discuții, precum Doha sau Istanbul. De asemenea, sunt evaluate propuneri alternative menite să depășească impasul actual.

Situația este cu atât mai tensionată cu cât, la începutul săptămânii, Donald Trump susținea pe rețelele sociale că Iranul ar fi solicitat un armistițiu. Afirmația a fost rapid dezmințită de autoritățile de la Teheran. Mai mult, surse apropiate negocierilor susțin că, în realitate, liderul american ar fi transmis disponibilitatea SUA pentru încetarea focului doar în anumite condiții, printre care redeschiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran.

În debutul ultimei runde de discuții, Teheranul a venit cu o listă dură de condiții: plata unor despăgubiri de către SUA, retragerea trupelor americane din bazele din Orientul Mijlociu, garanții ferme că nu vor exista noi atacuri și alte cerințe considerate dificil de acceptat de partea americană.

În stilul său caracteristic, Trump a declarat că războiul se va încheia „când va decide el", adăugând că „va simți asta în oase". Evoluțiile din teren arată însă că decizia nu depinde exclusiv de Washington.

Pe fondul escaladării conflictului și al impactului asupra economiei globale, liderii iranieni transmit un mesaj clar: Republica Islamică nu este dispusă să capituleze rapid, ci urmărește să oprească ostilitățile doar în condițiile impuse de propriile interese.

În a treia săptămână a conflictului cu Iranul, Donald Trump se afla în Biroul Oval când consilierii săi apropiați i-au adus vești îngrijorătoare: sprijinul public pentru război era în scădere.

Sondajele realizate de strategul său electoral indicau o creștere a nemulțumirii populației, pe fondul scumpirii carburanților, al scăderilor de pe burse și al apelurilor tot mai frecvente la proteste. În același timp, pierderile umane confirmate în rândul militarilor americani și criticile venite chiar din partea unor susținători ai președintelui amplificau presiunea politică.

Consilierii de la Casa Albă, inclusiv șefa de cabinet, au avertizat că prelungirea conflictului riscă să afecteze atât popularitatea președintelui, cât și șansele Partidului Republican la alegerile din toamnă.

Deși Trump urmărea în mod regulat rapoarte video despre succesele militare și le spunea apropiaților că eliminarea amenințării nucleare iraniene ar putea deveni una dintre realizările sale definitorii, în interiorul administrației au apărut îngrijorări că imaginea prezentată președintelui este prea optimistă. Unele voci au cerut o evaluare mai realistă a costurilor politice și economice.

Între timp, contextul economic global s-a deteriorat. Creșterea prețurilor la energie și perturbările din lanțurile de aprovizionare au alimentat temeri privind o posibilă recesiune, mai ales în cazul unei blocări prelungite a Strâmtorii Ormuz - rută esențială pentru exporturile de petrol din Golful Persic.

Potrivit unor consilieri și membri ai Congresului, președintele caută acum o cale de ieșire din conflict. Acesta ar prefera o încheiere controlată a operațiunilor, dar fără a renunța la obiectivul unei victorii clare. Surse din administrație afirmă că Trump încearcă să identifice o formulă prin care să declare succesul, să oprească luptele și să limiteze impactul economic înainte ca efectele politice să devină ireversibile, scrie Time.

În discursul său din 1 aprilie, liderul american a susținut că operațiunea se apropie de final, dar a avertizat că atacurile ar putea continua în următoarele săptămâni. Mesajele publice contrastează însă cu evaluările din interiorul Casei Albe, unde există îngrijorări că situația ar putea scăpa de sub control.

Reacția Iranului a surprins o parte a oficialilor americani. Atacurile de represalii au vizat nu doar obiective din Irak și Siria, ci și state din Golf considerate anterior relativ sigure, precum Kuweit, Bahrain sau Emiratele Arabe Unite. În plus, Teheranul a restricționat traficul prin Strâmtoarea Ormuz, generând un șoc economic global.

Deși Pentagonul susține că operațiunea militară a redus semnificativ capacitățile Iranului, perspectivele atingerii obiectivelor strategice - inclusiv blocarea definitivă a programului nuclear - rămân incerte.

În acest context, administrația americană se confruntă cu o dilemă: cum să încheie conflictul fără a părea că a obținut prea puțin. Unele scenarii, precum schimbarea regimului de la Teheran, par dificil de realizat pe termen scurt, în timp ce escaladarea militară ar putea complica și mai mult situația.

Aliații SUA au propriile calcule. Premierul israelian Benjamin Netanyahu susține continuarea presiunii militare asupra Iranului, în timp ce lideri regionali urmăresc slăbirea unui adversar comun. Totuși, durata conflictului depinde în mare măsură de deciziile de la Washington.

Pe măsură ce luptele continuă, miza politică devine tot mai evidentă. Evoluția războiului ar putea influența decisiv alegerile din noiembrie și, implicit, restul mandatului prezidențial.

Pentru moment, administrația încearcă să echilibreze obiectivele militare cu realitățile politice și economice. Însă, așa cum remarcă unii oficiali, războaiele tind să evolueze dincolo de planurile inițiale - iar opțiunile disponibile se pot restrânge rapid.