• Tweet

S-a remarcat, în ultima perioadă, chiar și de către nespecialiști, faptul că Franța și Emmanuel Macron, președintele țării, au tăcut referitor la mazilirea lui Ilie Bolojan. Dar, în afară de noi, nimeni nu a comentat acest eveniment interesant, deși toată lumea, în ultimul an de zile, opera cu ideea că bihoreanul Bolojan, prin intermediul lui Kovesi și Maia Sandu, este, de fapt, omul Franței, protejat de către Emmanuel Macron, așa cum s-a văzut cu diverse prilejuri. Adică oamenii aveau niște argumente care le dădeau posibilitatea să creadă în această variantă a protecției franceze asupra lui Ilie Bolojan.

Azi, vă demonstrez că această protecție nu mai există. Și dacă vreți niște evenimente publice care să justifice ceea ce spun eu, reamintiți-vă că luna trecută, în aprilie, mai precis pe 28 și 29 aprilie, Sorin Grindeanu a realizat o vizită intempestivă la Paris, unde s-a întâlnit cu președinta Parlamentului francez. N-a făcut prea multe declarații în urma acelei vizite, dar, deloc întâmplător, la o săptămână distanță, pe 5 mai, moțiunea decisă de către PSD și AUR, doar după venirea de la Paris a lui Sorin Grindeanu, a fost votată și guvernul Bolojan a picat. Este foarte important, mai ales dacă adăugați faptul semnificativ că absolut nicio declarație n-a venit din partea lui Emmanuel Macron legată de evenimentele din România. Altădată era foarte locvace în această direcție, cum bine vă amintiți, mai ales că era vorba de Bolojan, considerat că ar fi omul Franței. Macron a fost pe mucles. Dar cu toții v-ați amintit cum, în februarie 2025, prima vizită a președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, a fost foarte rapidă și direct la Champs-Élysées, la Emmanuel Macron, unde a fost dus de mânuță de către Laura Codruța Kovesi. De ce a fost atât de bine privit? Pentru că atunci era proiectul „Ilie Bolojan președinte al României". Nu era clar că va fi Nicușor Dan. Se lupta pentru Nicușor Dan, dar se spera ca, din postura de președinte interimar, Bolojan să țâșnească el la prezidențiale. Nu s-a mai putut și, după aceea, tot ca detaliu semnificativ, rețineți că sora de cruce a lui Ilie Bolojan, mă refer la Laura Codruța Kovesi, a susținut-o în acea campanie, din 2025, pe Elena Lasconi, adică a fost împotriva lui Nicușor Dan. Pentru cei mai bine informați, a fost foarte clară frăția Bolojan-Kovesi prin apariția Ioanei Ene Dogioiu ca mână dreaptă, factotum, purtător de cuvânt al Guvernului Bolojan. Astăzi, Ioana Ene Dogioiu este șefă la Palatul Victoria, după cum mărturisesc toți cei care ajung pe acolo la negocieri. Ea dirijează tot și, bineînțeles, după ce vorbește „șopo-șopo-șopo-șopo-șopo" la telefon cu Laura Codruța Kovesi, ca între ele, fetele decidente. Așadar, Grindeanu, în Franța, în baza parteneriatului său deja decis cu Nicușor Dan, ambii hotărându-se să-l dea jos pe Bolojan, a obținut acordul francez. Franța a fost pe mucles după ce Bolojan a fost dat jos. Deci, concluzia, chiar dacă este simplist demonstrată, este clară pentru voi: Franța nu îl mai sprijină pe Bolojan.

Se naște însă întrebarea: de ce Franța nu îl mai susține? Urmată de altă întrebare, referitoare la pilotajul geopolitic pe axa București-Chișinău. Ei bine, Franța nu îl mai susține pe Bolojan și nu mai susține trio-ul de putere Bolojan-Kovesi-Maia Sandu pentru că nu mai are interese cu niciunul dintre aceștia trei. De ce? E simplu! Bolojan a fost dovedit ca fiind fidel filiației sale cu Germania, se vede prin tot ceea ce a făcut și ca administrator al județului Bihor, dar mai ales ca premier. Laura Codruța Kovesi va pleca din funcția de procuror-șef european, vine un neamț în locul ei, deci francezii nu mai au nevoie de ea și, în plus, au depistat și faptul că, așa cum ei nu doreau, Laura Codruța Kovesi a protejat-o pe Ursula von der Leyen în dosarul Pfizer. Iar al treilea personaj, Maia Sandu, devine puternic anacronică în peisajul politic al viitorului. Cunoscătorii jocurilor de intelligence ar pricepe ușor astfel și că DGSE, Serviciul Secret Extern al Franței, referitor la relaționarea cu România, a fost înlocuit cu DGSI, echivalentul SRI-ului din Franța, și nu doar referitor la relaționarea cu România, ci și cu Moldova. Și de aici s-au ars și Maia Sandu, dar s-a ars și Kovesi, și alți rezidenți ai DGSE, mă rog, în calitate de colaboratori din România și Moldova.

A doua întrebare: cine va asigura de acum înainte pilotajul geopolitic al axei București-Chișinău? Pentru că s-a constituit această axă, deși era și istorică, ne-am căptușit cu ea, plătim pentru ea, nu? Cui revine de acum înainte acest pilotaj? Răspunsul e mai dificil, dar o să-l prezint într-un mod concis și mai simplist, spunându-vă, prieteni, că vorbim despre geopolitica la frontiera NATO și, în orice caz, vorbim despre geopolitica la Marea Neagră. În consecință, voi știți deja că, din punct de vedere geo-militar, această geopolitică apare acum clar dominată de înțelegerile Putin-Trump și este și mai clar, după cele două vizite ale celor doi în China, că inclusiv Xi Jinping va interveni în regiune, din punct de vedere însă geo-economic. Vedeți că Uniunea Europeană se agită, e interesată, neamțul Merz face și el spume la gură, dar degeaba. Mai mult decât a o decora în mod absurd pe Maia Sandu, ceea ce s-a întâmplat ieri, alături de Angela Merkel și Lech Wałęsa, UE nu poate face, iar asta este foarte puțin.

Așadar, să vă fie limpede că țările riverane Mării Negre, inclusiv România - și Moldova este asimilată aici - se vor subordona, în mod clar, strategiei globale, una decisă în triunghiul Putin-Trump-Xi, în care, drept consecință, țări ca Franța sau Germania, oricât de importante vi s-ar părea, nu pot fi în viitor decât niște operatori agreați în zonă. Și subliniez: dacă vor fi agreați de către cele trei mari puteri implicate, adică, în orice caz, cel puțin de către unul dintre cei trei care s-au întâlnit la Beijing în ultima săptămână, câte doi. Așadar, concluzia este că România trebuie să se uite din ce în ce mai mult la alte capitale decât Bruxelles. Mă refer la Moscova, Washington sau Beijing, pentru că acolo se vor lua orientările și deciziile cu impact geopolitic, inclusiv referitoare la zona noastră.

Cum rămâne cu proiectul „România plus Moldova egal România"? Știți, pe care eu îl tot vorbesc și îl susțin și îl documentez de vreo 25 de ani, mai mult, 27 de ani, dacă măsor cu precizie. Ei bine, astăzi acest proiect este pregătit de către Marea Finanță Mondială, Rothschild, partea favorabilă anti-unionistei Maia Sandu, care, de 5 luni de zile, este în gură doar cu Unirea și se jură că nu fură. Dar, ca în viață, atenție: Maia Sandu nu e pentru cine pregătește, ci, mai degrabă, pentru cine are forța să se impună. Și eu cred că Marea Finanță Mondială nu va fi atât de preocupată sau nu va fi lăsată să se impună în această zonă atât de sensibilă. Am explicat, alaltăieri, semnificația acțiunii lui Putin, care a dat cetățenie transnistrenilor moldoveni, cetățenie rusă, iar el face acest lucru în oglindă cu ceea ce România a făcut pentru ceilalți moldoveni. Deci vom avea foarte, foarte mulți cetățeni ruși pe teritoriul Moldovei. Să pricepeți, așadar, că Putin semnalizează după codul vechi, agreat demult, adică, dacă moldovenii vor cumva unirea cu România, să priceapă că aceasta se poate decide doar pe axa Moscova-București, nu în altă parte. Și că acest proiect ar putea să fie integrat, dacă va fi, în înțelegerile geopolitice de la Marea Neagră, convenite de către Putin, Trump și Xi.

Să mai notați, în final, și exemplul Bulgariei, tot riverană la Marea Neagră. Rumen Radev, noul premier și fostul președinte al Bulgariei, cel considerat pro-rus doar pentru că este suveranist, nu are astăzi nicio problemă la Bruxelles și nu este criticat deloc. De ce? Pentru că în Bulgaria se implementează deja noua geopolitică la Marea Neagră, decisă în triunghiul Putin-Trump. Și, ca să fiți și mai convinși, notați că aseară am aflat, și astăzi s-a confirmat, că Donald Trump a vorbit la telefon, îndelungat și favorabil, cu premierul Rumen Radev al Bulgariei, convorbire deloc întâmplătoare, subliniez, și mai ales pentru că s-a purtat în mod concomitent cu convorbirile Putin-Xi. Deci, pricepem că acestea au vizat și regiunea Mării Negre.

Cozmin Gușă