Sateliții au surprins o pată de 45 km² lângă proiectul Neptun Deep din Marea Neagră: Greenpeace cere explicații de la OMV Petrom și Romgaz

Postat la: 20.05.2026 |

Sateliții au surprins o pată de 45 km² lângă proiectul Neptun Deep din Marea Neagră: Greenpeace cere explicații de la OMV Petrom și Romgaz

Greenpeace România anunță, miercuri, 20 mai, că imagini realizate de sateliți au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, din Marea Neagră, o zonă de mare adâncime unde se desfășoară forajele offshore din proiectul Neptun Deep. Potrivit organizației, pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și a acoperit o suprafață de 45 km².

"Greenpeace România trage un semnal de alarmă privind sănătatea ecosistemului Mării Negre și iresponsabilitatea companiilor OMV Petrom și Romgaz, titularele proiectului Neptun Deep. Pe 10 martie 2026, imagini realizate de sateliți au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, o zonă de mare adâncime unde se desfășoară forajele offshore (...) Pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și a acoperit o suprafață de 45 km², echivalentul a 6.300 de terenuri de fotbal", a transmis, miercuri, Greenpeace România, într-un comunicat de presă.

Organizația consideră că "responsabilitatea morală pentru aceste incidente revine direct companiilor titulare ale proiectului Neptun Deep".

"Pe baza analizei traseelor maritime (date AIS - Automatic Identification System), sursa potențială a acestei deversări masive ar fi nava suport SKANDI ASSERTER, un vas offshore multifuncțional care deservește direct platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS. Ruta acestei nave s-a suprapus parțial cu urma de poluanți identificată de satelit", arată organizația.

Aceasta precizează că, în urma solicitărilor transmise, Autoritatea Navală Română a recunoscut că a primit o notificare în sistemul informatic de monitorizare (CleanSeaNet) cu privire la acest eveniment, însă nu a trimis nicio echipă pe mare pentru a constata cazul.

"Autoritatea a considerat evenimentul ca fiind irelevant din punct de vedere operațional din cauza distanței mari față de țărm. În același timp, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a amânat transmiterea unui răspuns către Greenpeace România, cerând o prelungire a termenului legal la 30 de zile, se mai arată în comunicatul de presă.

Alin Tănase, coordonator campanii, Greenpeace România, afirmă că este "un cerc vicios al nepăsării".

"Companiile din spatele Neptun Deep profită de faptul că activitatea se desfășoară departe de ochii lumii, iar autoritățile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiștilor. Să închizi un potențial caz de poluare pe o suprafață de 45 km² doar pentru că în notificare nu este menționată o cantitate masivă de poluanți sau faptul că acesta nu se deplasează spre o zonă sensibilă, este o capitulare în fața marilor poluatori. România vrea să devină un hub energetic regional în Marea Neagră, dar are un plan de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi doar pe hârtie, care rareori este testat în realitate, și instituții care recunosc că nu au nave cu care să iasă în larg", a declarat Alin Tănase.

Organizația afirmă că, în timp ce autoritățile exclud posibilitatea unui eveniment de poluare, cazul a fost detectat prin sateliții radar Copernicus/Sentinel-1, procesat prin sistemul de inteligență artificială Cerulean și validat manual de experți în analiză oceanografică.

"Aceștia au confirmat că pata identificată are caracteristicile unui amestec de uleiuri și fluide specifice navelor, substanțe care nu ar trebui să ajungă în mare", a mai transmis Greenpeace, adăugând că incidentul semnalat nu este un caz izolat.

Între 2022 și 2025, Greenpeace România anunță că a identificat 226 de pete de poluanți în zona românească a Mării Negre.

"Greenpeace România solicită public companiilor implicate în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz, asumarea de urgență a responsabilității pentru activitatea navelor subcontractate și cere autorităților o monitorizare post-incident reală și transparentă, nu doar clasarea birocratică a problemelor de mediu", se mai arată în comunicatul de presă citat.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Sateliții au surprins o pată de 45 km² lângă proiectul Neptun Deep din Marea Neagră: Greenpeace cere explicații de la OMV Petrom și Romgaz

Postat la: 20.05.2026 |

0

Greenpeace România anunță, miercuri, 20 mai, că imagini realizate de sateliți au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, din Marea Neagră, o zonă de mare adâncime unde se desfășoară forajele offshore din proiectul Neptun Deep. Potrivit organizației, pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și a acoperit o suprafață de 45 km².

"Greenpeace România trage un semnal de alarmă privind sănătatea ecosistemului Mării Negre și iresponsabilitatea companiilor OMV Petrom și Romgaz, titularele proiectului Neptun Deep. Pe 10 martie 2026, imagini realizate de sateliți au surprins o deversare de fluide în perimetrul Domino, o zonă de mare adâncime unde se desfășoară forajele offshore (...) Pata de poluare s-a întins pe o lungime de aproximativ 100 de kilometri și a acoperit o suprafață de 45 km², echivalentul a 6.300 de terenuri de fotbal", a transmis, miercuri, Greenpeace România, într-un comunicat de presă.

Organizația consideră că "responsabilitatea morală pentru aceste incidente revine direct companiilor titulare ale proiectului Neptun Deep".

"Pe baza analizei traseelor maritime (date AIS - Automatic Identification System), sursa potențială a acestei deversări masive ar fi nava suport SKANDI ASSERTER, un vas offshore multifuncțional care deservește direct platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS. Ruta acestei nave s-a suprapus parțial cu urma de poluanți identificată de satelit", arată organizația.

Aceasta precizează că, în urma solicitărilor transmise, Autoritatea Navală Română a recunoscut că a primit o notificare în sistemul informatic de monitorizare (CleanSeaNet) cu privire la acest eveniment, însă nu a trimis nicio echipă pe mare pentru a constata cazul.

"Autoritatea a considerat evenimentul ca fiind irelevant din punct de vedere operațional din cauza distanței mari față de țărm. În același timp, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a amânat transmiterea unui răspuns către Greenpeace România, cerând o prelungire a termenului legal la 30 de zile, se mai arată în comunicatul de presă.

Alin Tănase, coordonator campanii, Greenpeace România, afirmă că este "un cerc vicios al nepăsării".

"Companiile din spatele Neptun Deep profită de faptul că activitatea se desfășoară departe de ochii lumii, iar autoritățile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiștilor. Să închizi un potențial caz de poluare pe o suprafață de 45 km² doar pentru că în notificare nu este menționată o cantitate masivă de poluanți sau faptul că acesta nu se deplasează spre o zonă sensibilă, este o capitulare în fața marilor poluatori. România vrea să devină un hub energetic regional în Marea Neagră, dar are un plan de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi doar pe hârtie, care rareori este testat în realitate, și instituții care recunosc că nu au nave cu care să iasă în larg", a declarat Alin Tănase.

Organizația afirmă că, în timp ce autoritățile exclud posibilitatea unui eveniment de poluare, cazul a fost detectat prin sateliții radar Copernicus/Sentinel-1, procesat prin sistemul de inteligență artificială Cerulean și validat manual de experți în analiză oceanografică.

"Aceștia au confirmat că pata identificată are caracteristicile unui amestec de uleiuri și fluide specifice navelor, substanțe care nu ar trebui să ajungă în mare", a mai transmis Greenpeace, adăugând că incidentul semnalat nu este un caz izolat.

Între 2022 și 2025, Greenpeace România anunță că a identificat 226 de pete de poluanți în zona românească a Mării Negre.

"Greenpeace România solicită public companiilor implicate în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom și Romgaz, asumarea de urgență a responsabilității pentru activitatea navelor subcontractate și cere autorităților o monitorizare post-incident reală și transparentă, nu doar clasarea birocratică a problemelor de mediu", se mai arată în comunicatul de presă citat.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE