• Tweet

„Bună dimineața! Vă prezentăm prognoza pentru 21 iunie, 2050. Mările vor fi agitate, cu furtuni violente și vizibilitate redusă și foarte redusă pentru următoarele 24 de ore. Previziunile pentru ziua de mâine sunt proaste". Dacă toate lucrurile merg bine, aceasta ar putea fi o prognoză meteo emisă de Biroul de Meteorologie britanic și difuzată de BBC la mijlocul secolului.

Vânturile și furtunile violente ar putea să pară niște vești proaste, dar ele vor fi cea mai mică problemă a omenirii în următoarea perioadă de turbulențe climatice, conform aprecierilor specialistului britanic în probleme de climă și mediu. În condițiile în care una din amenințările reale pentru următorii 30 de ani va fi colapsul societății, așa cum o știm acum, va fi o mare realizare ca în 2050 să mai existe instituții care să facă predicții meteo și posturi de radio care să le transmită.

Fostul specialist The Guardian în probleme de mediu, Tim Radford, a realizat, în anul 2004, o prognoză extrem de precisă legată de cum va arăta lumea în 2020. Radford a estimat că în 2020 fenomenul încălzirii globale va ajunge la un nivel care nu mai poate fi ignorat.

Ultimul an a cunoscut, astfel, o creștere semnificativă a mișcărilor împotriva schimbărilor climatice. Fenomenul Greta Thunberg a dus la apariția unei mișcări globale cu peste șase milioane de adepți. Activiștii „Extinction Rebellion" au blocat poduri și șosele în capitalele mai multor orașe, semnalele de alarmă ale oamenilor de știință, legate de încălzirea globală, au fost mai bine comunicate și difuzate publicului larg, iar parlamentele și primăriile din zeci de orașe au declarat diverse stări de urgență climatică.

„Așteptați-vă ca vara lui 2020 să fie una foarte toridă", scria Radford în 2004. De atunci, omenirea a trecut, succesiv, timp de 10 ani, prin „cel mai cald an din istorie". Specialistul în probleme de mediu a estimat, corect, creșterea numărului de tornade și uragane: pentru prima oară în istorie, au fost consemnate, timp de patru ani la rând, uragane din categoria 5, precum Dorian sau Harvey. La fel de corect, a fost estimată creșterea incendiilor de pădure (cel mai elocvent exemplu, fiind chiar incendiile din Amazon, din acest an).

Alte predicții care s-au adeverit au fost legate de inundațiile tot mai severe din Bangladesh, perioadele de secetă tot mai acute din sudul Africii și deschiderea de noi căi de navigație, ca urmare a topirii ghețarilor (în 2016, nava de croazieră Crystal Serenity a reușit să treacă prin Strâmtoarea Bering - o rută inaccesibilă, până atunci).

Câteva predicții nu s-au adeverit, totuși (zăpezile de pe muntele Kilimanjaro nu au dispărut, încă, așa cum preconiza specialistul în climă, în 2004).
Prognoza pentru 2050: o lume mai ostilă, mai aglomerată și mai puțin fertilă

Schimbările climatice vor fi vizibile din spațiu. Spre mijlocul secolului 21, globul pământesc nu va mai avea acel albastru pur pe care omenirea l-a putut admira pentru prima oară, în pozele color, publicate în 1972.

Albul calotei glaciare din Nord va dispărea aproape complet în timpul verilor, în vreme ce Polul Sud se va micșora. Verdele pădurilor tropicale din Amazon, Congo și Papua Noua Guinee va acoperi o suprafață mai mică și, văzut din spațiu, va fi, destul de probabil, ascuns sub o perdea de fum.

Creșterea nivelului mărilor va remodela relieful liniilor de coastă. Anumite zone din proximitatea unor orașe precum Miami, Guangdong, Lincolnshire sau Alexandria ar putea fi acoperite de mlaștini. Furtunile frecvente și mareele ar face greu de stabilit o linie clară de demarcație între uscat și mare, iar șoselele și bulevardele din mega-orașele de pe coastă ar putea ajunge să semene cu canalele din Veneția.

Creșterea temperaturii va schimba lumea: ea va afecta relațiile sociale dintre oameni (care se vor înstrăina tot mai mult), relațiile economice și politice.

Copiii și adolescenții „generației Greta" vor fi în plină putere. Dar vor trăi cu o formă severă de anxietate pe care bunicii lor nu și-ar fi putut-o imagina vreodată. Extincția omenirii e posibil să nu se fi produs deja, dar riscul unui colaps al civilizației, așa cum o știm acum, va fi unul mare. Practic, cel mai mare de când pășim pe această planetă.

Lumea în 2050 va fi mai ostilă și mai puțin fertilă. Vom fi mai mulți, mai aglomerați și mai puțin diferiți.
Cei cu bani se vor retrage în fortărețe cu aer condiționat. Săracii vor fi lăsați „afară"

Vor fi mai mulți copaci, dar mai puține păduri. Mai mult beton, dar mai puțină stabilitate. „Bogații" se vor fi retras în sanctuare prevăzute cu aer condiționat, la adăpostul unor ziduri înalte. „Săracii" vor fi lăsați în afara acestor zone să se descurce cum pot.

Cu toții vor fi afectați, însă, de inflație, conflicte, stres și depresie.

Iar temperaturile vor continua să crească. În orașe precum Los Angeles, Sydney, Madrid, Lisabona - și chiar Paris - e posibil să se înregistreze „temperaturi record" de 50 de grade Celsius. Vremea din Londra anului 2050 va fi similară cu cea a Barcelonei din 2020.

Jocurile Olimpice de Vară s-ar putea muta în timpul iernii, din cauza temperaturilor ridicate.

Valurile de căldură, inundațiile, secetele și incendiile tropicale vor crește și vor ajunge până la cote „catastrofice". Cel mai mult vor fi afectați cei din regiunile sărace din Asia și Africa.

Foametea, la nivel global, va crește, în condițiile în care populația planetei va fi de aproape 10 miliarde de oameni.

În astfel de condiții, oamenii vor avea la dispoziție două opțiuni: să lupte sau să emigreze. Între 50 și 700 de milioane de persoane vor fi obligate să-și părăsească locuințele și orașele, ca urmare a dezastrelor naturale.
Regimuri autoritare care se vor amenința reciproc cu „arma meteo". Plus o veste bună

Iar acest„apartheid climatic" va merge, în 2050, mână în mână, cu creșterea politicilor autoritare ale statelor. Politicienii naționaliști și populiști vor refuza să cedeze puterea. Dar aceștia nu vor mai nega, atunci, efectele încălzirii globale, așa cum o fac acum. În 2050, ei se vor folosi de încălzirea globală pentru a justifica adoptarea de măsuri tot mai autoritare și mai restrictive.

Oamenii de știință vor căuta noi tehnologii care să-i ajute să rezolve toate aceste dezastre și să controleze, cumva clima. Noile tehnologii vor avea, însă, și aplicații militare: în 2050 e foarte posibil ca liderii statelor puternice să nu se mai amenințe cu arma nucleară, ci și cu „arma meteo", capabilă să blocheze lumina soarelui sau să provoace inundații.

Vestea bună e că acest viitor nu este unul inevitabil, conform jurnalistului Jonathan Watts. Și asta pentru că o mare parte din aceste predicții țin de natura umană, mult mai imprevizibilă decât legile termodinamicii. Chiar dacă o parte dintre predicții se pot adeveri, răspunsul omenirii la ele nu este încă predeterminat. Toate aceste pericole pot fi diminuate în mod substanțial dacă omenirea, în ansamblul ei, își va schimba, în următorii 10 ani, atitudinea referitoare la pericolul schimbărilor climatice.