Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat când unul dintre iubiţii ei, spion, i-a încredinţat nişte documente secrete

Postat la: 28.01.2019 |

La 28 ianuarie 1886 s-a născut principesa şi scriitoarea Martha Bibescu ("Izvor. Ţara sălciilor") (m. 28 noiembrie 1973). Martha Bibescu s-a distins prin întreaga ei operă ca o prezenţă de o mare nobleţe de spirit.

A fost fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris şi ministru de Externe, şi a Smarandei (Emma) Mavrocordat. A fost soţia prinţului George Valentin Bibescu, care era văr primar cu Ana de Noailles şi care avea să devină preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale. De asemenea, a fost una din primele femei-mason ale României şi una dintre cele mai frumoase şi cunoscute românce ale începutului de secol XX.

De-a lungul vie'ii, Martha Bibescu a avut nenumăraţi amanţi, culeşi cam din aceeaşi lume aristocratică. Era extrem de mondenă şi căuta să-şi etaleze necontestata ei frumuseţe. În primul sfert al secolului XX, a fost una din marile frumuseţi ale Europei. Se spune că a avut relaţii cu kronprinzul german, cu regele Ferdinand, cu regele Spaniei Alfons al Xlll-lea, etc. Cea mai aprinsă aventură a ei a fost, însă cu Cristopher Birdwood Thomson, colonel şi ataşatul militar al Marii Britanii La Bucureşti.

L-a întâlnit pe colonelul Cristopher Birdwood Thomson la un concert la Cotroceni, puţin inainte de declanşarea primului război mondial. El era ofiţer informaţii şi avea misiunea să convingă liderii de la Bucureşti să intre în război alături de Antanta. Era celibatar, se apropia de 40 de ani. Se îndrăgosteşte de Martha Bibescu, căsătorită de la 17 ani (acum avea 30) cu prinţul George Valentin Bibescu. Amândoi soţii aveau aventurile lor amoroase arhicunoscute în lumea bună bucureşteană. Între cei doi, Martha Bibescu şi colonel, a urmat o idilă având ca decor aleile palatului Mogoşoaia.

În septembrie 1915, colonelul Thompson a ascuns in castelul Posada al Marthei Bibescu documente secrete ale ambasadei. După numai zece zile un incendiu pus de serviciile secrete ale Puterilor Centrale distruge castelul. Un an mai târziu, în 1916, colonelul primeşte misiunea să distrugă sondele de petrol din Valea Prahovei, pentru a nu fi capturate de inamic. Era o misiune foarte periculoasă, din care era puţin probabil să scape viu. Ironia istoriei, soţul şi amantul Marthei Bibescu, colonelul Thomson, au participat împreună la riscanta misiune, reuşind să incedieze sondele şi apoi să fugă.

În timpul ocupaţiei germane, Martha Bibescu a rămas o vreme la Bucureşti să îngrijească răniţii de la spitalul militar pe care îl organizase în incinta Automobil Clubului Român din faţa palatului regal. George Valentin Bibescu, pe capul căruia germanii puseseră o mare recompensă, s-a refugiat la Iaşi odată cu frontul din Moldova. Se vor revedea abia la sfârşitul războiului. Christopher Thompson a revenit la Bucureşti pentru o ultimă întîlnire cu ea, înainte de a pleca să lupte în Orientul Mijlociu. Martha Bibescu a plecat din România în 1917. Rămîne în Elveţia pînă în 1919.

S-au revăzut la Paris în 1920 în timpul tratativelor de la Versailles. Aici povestea lor nu a mai fost ce fusese inainte de război. El însă o iubea. Martha Bibescu nu a făcut pentru el aceeaşi pasiune. A trecut prin mai multe poveşti de iubire, unele celebre. Povestea dintre ei a continuat totuşi (intilniri, scrisori) - cu întreruperi cauzate de peregrinările lor şi aventurile ei galante.

Totul s-a terminat cînd el a murit tragic. Era ministru al aerului în guvernul laburist de la Londra. Avea un vis - să lege provinciile Imperiului Britanic cu curse de zeppelin. La primul zbor de încercare, spre Karaci, în 1930, încercare - deasupra Franţei, la Louvain - s-a prăbuşit. A fost o catastrofă aeriană cu mulţi morţi şi răniţi care a impresionat toată Europa. A ocupat prima pagină a ziarelor multă vreme. Martha Bibescu l-a evocat într-o carte pe colonelul Thomson, devenit personaj tragic după sfârşitul său atît de neaşteptat.