• Tweet

Graba, ritmul alert al vieții și lipsa informațiilor corecte ne-au creat o sumă de proaste obiceiuri alimentare. Printre acestea se află pe primul loc consumul de produse ultraprocesate, obicei care a generat o adevărată epidemie de obezitate în Europa, este concluzia unui raport elaborat de United European Gastroenterology (UEG), organism care reunește principalele asociaţii de specialitate de pe bătrânul continent, din domeniul sănătăţii digestive. Obezitatea generează boli grave, costuri ridicate în sistemul de sănătate și scăderea pregnantă a calității vieții celor supraponderali. Nu mai vorbim despre riscul apariției diverselor forme de cancer.

Studiul trage un semnal de alarmă, precizând că mai mult de jumătate din populaţia adultă a Uniunii Europeane este supraponderală sau suferă de obezitate.

În același timp, un copil din trei se confruntă cu aceleaşi probleme, în aceeași UE. Un flagel care se extinde vertiginos Putem considera garantat că cifrele de mai sus sunt alarmante, dar medicul Markus Peck, șeful Departamentului de Medicină Internă și Gastroenterologie de la spitalul Klinikum Klagenfurt, din Austria, ne garantează că viitorul este și mai sumbru: „în curând, această epidemie nu va face decât să crească şi să determine una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică cu care ne vom confrunta vreodată".

Documentul avertizează că există studii care demonstrează că obezitatea poate spori cu 50% riscul de îmbolnăvire cu cancer colorectal, cu precădere în rândul bărbaţilor. De asemenea, aproape trei sferturi dintre obezi suferă de ceea ce se numește „ficat gras", ceea ce poate degenera în steatohepatită non-alcoolică (cunoscută și sub acronimul NASH) şi provoacă, astfel, probleme mult mai grave. Se avertizează, totodată, asupra cercului vicios care leagă obezitatea de sărăcie. În acest sens, există deja studii ce corelează veniturile mici de obezitate, altfel spus, banii puțini ne obligă să consumăm alimente ieftine, înalt procesate și cu ingrediente deoc sănătoase. Pe de altă parte, obezitatea presupune şi o povară pentru societate, nu doar în ce priveşte costul tratamentelor medicale pe care le implică, ci şi a pierderilor economice derivate din scăderea productivităţii şi pierderea calităţii vieţii. Un cost pe care studiul îl cifrează la 81 de miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană!

Hrana tip fast food și ultraprocesarea, criminalii tăcuți

Raportul asociației gastroenterologilor europeni consideră vinovate alimentele ultraprocesate, produsele precongelate, cărnurile procesate şi chipsurile ambalate. Aceste alimente produse de mari companii sunt destinate consumului pe o durată mai lungă de timp, comparativ cu alimentele sănătoase, dar perisabile. Raportul corelează şi consumul acestor produse, care au un conţinut mare de sare, zahăr şi grăsimi saturate, de o creştere a riscului de cancer. Ca idee, produsele ultraprocesate asigură între 25% şi 50% din totalul consumului energetic zilnic al europenilor.

De aceea, restricţiile la accesul acestor produse se numără printre măsurile reclamate atât de UE cât şi de ţările membre pentru a reduce riscul, costul şi impactul social al bolilor digestive. Totodată, se cere, printre alte măsuri, să se limiteze publicitatea şi disponibilitatea aşa-numitelor alimente „junk food" mai ales în rândul copiilor, să se impună taxe fiscale asupra băuturilor carbogazoase şi o etichetare mai clară privind valoarea calorică şi cea nutriţională.

În general, UEG cere reducerea producţiei de alimente procesate şi mai mute campanii de conştientizare menite să schimbe cultura alimentară în favoarea alimentelor sănătoase. „Obiectivul nostru este de a obţine o transformare la nivel european în favoarea unor regimuri alimentare sănătoase pentru 2050", subliniază Markus Peck.

Minorii sunt victime sigure

Numărul de copii şi adolescenţi obezi (cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani) la nivel mondial a crescut de zece ori în ultimele patru decenii, potrivit unui nou studiu al Imperial College din Londra.

Studiul a analizat măsurătorile de greutate şi înălţime de la aproape 130 de milioane de persoane cu vârste de peste cinci ani (31,5 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani şi 97,4 milioane cu vârsta peste 20 de ani), cel mai mare număr de participanţi vreodată implicaţi într-un studiu epidemiologic. Peste 1.000 de cercetători au contribuit la acest studiu, care a analizat indicele de masă corporală şi modul în care obezitatea s-a schimbat în întreaga lume, din 1975 până în 2016.

124 de milioane de minori obezi

În această perioadă, rata obezităţii la copii şi adolescenţi din lume a crescut de la mai puţin de 1% (echivalentul a cinci milioane de fete şi şase milioane de băieţi), în 1975, la aproape 6% la fete (50 de milioane) şi la aproape 8% la băieţi (74 de milioane), în 2016. Numărul copiilor obezi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani a crescut de peste zece ori la nivel global, de la 11 milioane în 1975 la 124 milioane în 2016. Un număr suplimentar de 213 milioane au fost supraponderali în 2016, dar au scăzut sub pragul obezităţii. Autorul principal, profesorul Majid Ezzati, de la Școala de Sănatate Publică a Imperial College London (ICL), a declarat: „Aceste tendinţe îngrijorătoare reflectă impactul marketingului alimentar şi al politicilor din întreaga lume, alimentele sănătoase fiind prea scumpe pentru familiile şi comunităţile sărace. modalităţi de a face alimente sănătoase şi nutritive mai accesibile la domiciliu şi la şcoală, în special în familiile şi comunităţile sărace, precum şi în reglementările şi taxele pentru a proteja copiii de alimente nesănătoase".

În ţările cu venituri medii, inclusiv în Asia de Est, America Latină şi Caraibe, copiii şi adolescenţii au trecut rapid de la situaţia în care majoritatea erau subponderali la situaţia în care cei mai mulţi sunt supraponderali. Autorii spun că acest lucru ar putea reflecta o creştere a consumului de alimente bogate în calorii, în special carbohidraţi foarte procesaţi, ceea ce duce la creşterea în greutate.

În România, 20% dintre fete și 30% dintre băieți sunt supraponderali

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș" din Timișoara a luat parte, în 2017,alături de alte instituții de specialitate, la realizarea unui studiu referitor la incidența obezității în rândul copiilor și adolescenților. Iar concluziile trase nu sunt deloc încurajatoare, în România aproape 20% dintre fete și 30% dintre băieți sunt supraponderali. Bref, în România, în 2016, 19,7% dintre fete și 29,2% dintre băieți erau supraponderali, iar 5% dintre fete și 10,7% dintre băieți erau cu obezitate. La cealaltă extremă, 15,3% dintre fete și 13,3% dintre băieți erau subponderali, iar 2,8% dintre fete și 2,8% dintre băieți erau cu deficit ponderal moderat și sever.

Ce trebuie făcut dacă vrem să avem un viitor

United European Gastroenterology spune că, pentru a reduce riscurile, costurile asociate bolilor digestive generate de obezitate, Comisia Europeană și guvernele naționale trebuie să abordeze o serie de politici și acțiuni, printre care:

● Stimulente pentru reducerea producției de alimente prelucrate

● Creșterea expunerii alimentelor sănătoase, pentru a influența opțiunile consumatorilor