„Patria ancestrală" a omului modern, localizată în Botswana

Postat la: 10.11.2019 |

O nouă piesă în puzzle-ul evoluției umane: prima „patrie" a omului modern tocmai a fost localizată a fi o regiune din sudul Africii, situată mai exact în nordul actualei țări Botswana, unde strămoșul nostru comun a trăit în urmă cu 200.000 de ani, înainte de a migra 70.000 de ani mai târziu, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature, scrie AFP.

Mergând înapoi până la rădăcinile arborelui nostru genealogic, studiul afirmă că a localizat pentru prima dată „patria ancestrală" a omului modern, Homo sapiens sapiens. „Știm de multă vreme că omul modern a apărut în Africa în urmă cu aproximativ 200.000 de ani. Dar până acum nu știam și unde se situa acea patrie a lui", a declarat Vanessa Hayes, autoarea principală a studiului, într-o conferință de presă.

Echipa de cercetători și-a bazat studiul pe genealogia genetică, care permite observarea tiparelor de migraţie. Cercetătorii au analizat 200 de genomuri mitocondriale, markeri genetici ai genealogiei materne, prelevate de la populații ce trăiesc în prezent în Namibia și Africa de Sud, o regiune a Africii considerată de mult timp ca fiind unul dintre leagănele omului modern.

Testele ADN au relevat prezența rară a celei mai vechi linii genetice materne, denumită "L0", încă purtată de aceste populații. „Observând această linie genetică, ne-am întrebat de unde provin acești oameni, unde trăiau ei? Am studiat prin urmare dispersia geografică a acestei linii genetice", a explicat Vanessa Hayes.

„Am făcut analize spațiale pentru a ne întoarce înapoi în timp, întrucât de fiecare dată când are loc o migrație, se înregistrează în ADN-ul nostru, care se schimbă. E ca un ceas al istoriei noastre", a continuat geneticiana.

„Toți am fost Khoisani"

Comparând genomurile, cercetătorii au reușit să izoleze un strămoș comun, care era un străvechi Khoisan, aparținând unei populații de vânători-culegători ce există și în prezent. Potrivit studiului, toți oamenii care trăiesc astăzi în Africa și în afara Africii au acest strămoș comun. „Cred că am fost toți Khoisani la un moment dat", afirmă Vanessa Hayes.

Acești Khoisani, prima comunitate umană modernă, ar fi trăit în aceeași regiune timp de 70.000 de ani, fără să se deplaseze. Cum știm asta? Pentru că genomul a rămas identic, fără modificări, în toată perioada dintre acum 200.000 de ani și acum 130.000 de ani.

Comunitatea ar fi prosperat în această regiune (cam de mărimea Noii Zeelande), situată la sud de fluviul Zambezi, care izvorăște din actuala Namibie, traversează nordul statului Botswana și ajunge până în Zimbabwe.

În prezent deșertică - și denumită deșertul Kalahari -, regiunea era la acea vreme o zonă umedă, verde și luxuriantă. Analizele geologice, în combinație cu modelele climatice, au arătat că zona adăpostea un imens lac, de două ori mai mare decât Lacul Victoria, numit Makgadikgadi, dispărut de atunci.

Un lac imens

Clima a început apoi să se schimbe, ca urmare a unei „modificări a orbitei terestre", a explicat Axel Timmermann, oceanograf și co-autor al studiului. Lacul s-a fragmentat, regiunea a devenit din ce în ce mai uscată, iar populațiile au început să migreze de-a lungul unor „coridoare verzi", în direcția nord-est, apoi spre sud-vest. Acele prime plecări au deschis calea către viitoarea migrație a omului modern în afara Africii.

Însă unii dintre ei au rămas, adaptându-se la secetă. Descendenții lor trăiesc în continuare acolo și au rămas vânători-culegători. Pornind tocmai de la acest mod de viață ancestral, Vanessa Hayes a bănuit că acei Khoisani purtau în ei străvechea linie genetică.

Un alt indiciu: acești oameni vorbesc o limbă „cu clic", în care anumite consoane sunt rostite prin plesnituri ale limbii. „Or, știm că limba cu clic este cea mai veche", a subliniat cercetătoarea.

„Khoisanii care trăiesc aici nu și-au părăsit niciodată patria ancestrală. Ei știu că au fost dintotdeauna aici, își povestesc acest lucru din generație în generație. Eu doar a trebuit să dovedesc științific acest lucru pentru restul lumii", a spus Vanessa Hayes, care a avut nevoie de 10 ani pentru a realiza această genealogie genetică.

„E ca și cum am privi un arbore mare, în care europenii și asiaticii ar fi niște ramuri foarte mici, la vârf", a conchis ea.