Patriarhia Română acuză Ucraina de confiscarea unui lăcaș de rugăciune folosit de ortodocșii români în ultimii 30 de ani

• Tweet

Patriarhia Română se declară solidară cu românii ortodocşi din Cernăuţi care solicită redeschiderea pentru slujirea în limba română în capela mitropoliţilor Bucovinei şi solicită sprijinul autorităţilor române pe lângă autorităţile ucrainene pentru ca românii să fie liberi să se roage în limba lor şi să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dacă vor dori aceasta.

„Patriarhia Română a luat act cu regret şi întristare de faptul că slujbele în limba română nu mai pot avea loc în capela mitropoliţilor Bucovinei, mitropoliţi care au vorbit şi au slujit în limba română şi este solidară cu românii ortodocşi din Cernăuţi care solicită redeschiderea pentru slujirea în limba română a respectivei capele istorice. Deşi clerul şi credincioşii români din regiunea Cernăuţi nu sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Române, ci ţin de altă Biserică Ortodoxă, nu putem rămâne nepăsători în faţa confiscării de către autorităţi, cu diferite justificări administrative, a unui simbol identitar românesc şi în faţa încălcării libertăţii religioase a unor creştini ortodocşi români. Ca urmare, solicităm şi noi, alături de organizaţiile româneşti care ne-au scris, sprijinul autorităţilor române pe lângă autorităţile ucrainene, pentru ca românii să fie liberi să se roage în limba lor şi să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dacă vor dori aceasta, a transmis miercuri Patriarhia Română.

Punctul de vedere al Patriarhiei Române vine după ce Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU), uniune civică care reuneşte peste 20 de societăţi culturale şi instituţii de presă de limba română din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia, Odesa şi Kiev, a semnat un memoriu pe care l-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu, ministrului Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, dar şi Patriarhului Daniel al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), prin intermediul căruia cere să ia atitudine faţă de "furtul de către autorităţile ucrainene a Capelei Mitropolitane".

"CNRU, cu profundă durere sufletească, vă aduce la cunoştinţă faptul că, prin decizia primăriei oraşului Cernăuţi, ni s-a luat Capela arhiereilor bucovineni cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi din Cernăuţi, lăcaş în care ne-am rugat în limba română timp de aproape 30 de ani. Ultima slujbă s-a ţinut în exteriorul bisericii, de către părintele Cristofor Gabor, duminică, 25 august 2024. Aceasta este prima biserică românească în care s-a slujit în limba română luată pe nedrept de autorităţi", se afirmă în memoriu.

De asemenea, românii din Ucraina cer "urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române".

"După ce timp de 30 de ani au lovit cu putere în şcolile cu predare în limba română, după ce au tot fluturat cu 'limba moldovenească', după ce ne-au marginalizat în reprezentarea în administraţia publică etc., acum autorităţile vin să ne ia şi bisericile noastre, să ne spună când, cui şi cum trebuie să ne rugăm. Avem toate temeiurile să calificăm gestul autorităţilor ucrainene de deposedare a comunităţii româneşti de acest lăcaş de cult ca element al unei noi ofensive îndreptate împotriva minorităţii române din Ucraina, în dispreţul legislaţiei naţionale în vigoare, a cadrului bilateral interstatal şi a cadrului european şi internaţional în materie de drepturi ale omului (...) solicităm urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române", afirmă CNRU.

Capela Mitropolitană din Cernăuţi a fost construită în perioada anilor 1881-1884 cu fondurile Mitropoliei Bucovinei, fiind sfinţită de mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici.

"Cripta de sub Capelă adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale următorilor ierarhi bucovineni: episcopul Dositei Herescul, mitropolitul Teofil Bendela, mitropolitul Teoctist Blajevici, mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici, mitropolitul Arcadie Ciupercovici, mitropolitul Vladimir de Repta, mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, episcopul Ipolit Vorobchievici, toţi de etnie română. Acest monument istoric şi de arhitectură aparţine patrimoniului comunităţii româneşti din Ucraina şi, în sensul legislaţiei române în vigoare, trebuie protejat şi pus în valoare în mod corespunzător", se subliniază în memoriul CNRU.