• Tweet

Reluarea atacurilor dintre Statele Unite și Iran a provocat marți un nou val de tensiune pe piețele financiare, iar costurile la care se împrumută statele au crescut simultan în SUA, Europa și Japonia. Presiunea s-a resimțit și în România, unde randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a trecut din nou, în timpul ședinței, de pragul de 7%.

Randamentul titlurilor românești pe 10 ani a urcat de la aproximativ 6,9% la un maxim de 7,16%, înainte de a se retrage spre 6,94%, potrivit datelor de piață disponibile marți. Mișcarea arată cât de vulnerabilă rămâne România în fața șocurilor externe, în condițiile în care statul are un deficit ridicat și trebuie să atragă constant sume mari pentru finanțarea cheltuielilor și refinanțarea datoriei.

La nivel mondial, obligațiunile guvernamentale au fost vândute de investitori, iar randamentele au atins maxime nemaiîntâlnite de zeci de ani în Japonia și Marea Britanie. Petrolul s-a scumpit după noile atacuri din zona Strâmtorii Ormuz, reaprinzând temerile că inflația va accelera și că băncile centrale vor fi obligate să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze.

România a trecut din nou de pragul de 7%

Randamentul obligațiunilor guvernamentale românești pe 10 ani a depășit marți 7%, după ce în ședința precedentă coborâse spre 6,9%.

Pe parcursul zilei, acesta a ajuns la un maxim de aproximativ 7,16%, potrivit datelor istorice publicate de Investing.com. Ulterior, randamentul s-a retras spre 6,94%, dar a rămas peste nivelul înregistrat la începutul lunii august.

Randamentul nu reprezintă automat dobânda plătită de stat pentru toate împrumuturile sale, însă este unul dintre cei mai importanți indicatori ai costului de finanțare. Atunci când acesta crește, investitorii cer o remunerație mai mare pentru a împrumuta statul.

Efectul se vede treptat în costurile noilor emisiuni de obligațiuni și în refinanțarea datoriilor ajunse la scadență.

Pentru România, mișcarea este importantă deoarece statul trebuie să împrumute sume considerabile în fiecare an pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoria publică existentă.

O menținere a randamentelor la niveluri ridicate înseamnă cheltuieli mai mari cu dobânzile și mai puțini bani disponibili pentru investiții, servicii publice sau alte cheltuieli bugetare.

Petrolul reaprinde temerile privind inflația

Noul val de creștere a randamentelor a apărut după reluarea atacurilor reciproce dintre Statele Unite și Iran în zona Strâmtorii Ormuz.

Investitorii se tem că escaladarea conflictului poate perturba transporturile de petrol și gaze prin una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Petrolul Brent se tranzacționa marți în creștere cu aproximativ 2,2%, la peste 92 de dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI avansa cu peste 2,6%, spre 88 de dolari pe baril. În timpul ședinței, Brent a urcat temporar și spre 94 de dolari.

Scumpirea petrolului poate alimenta din nou inflația prin prețurile carburanților, costurile de transport și cheltuielile mai mari suportate de companii pentru energie și producție.

Temerea piețelor este că băncile centrale vor fi obligate să păstreze dobânzile ridicate pentru mai mult timp sau să reia majorările, chiar dacă economiile dau semne de încetinire.

Statele Unite se împrumută la cel mai ridicat cost din ultimele 20 de luni

Randamentul titlurilor de Trezorerie americane pe 10 ani a urcat marți la aproximativ 4,79%, cel mai ridicat nivel din ultimele 19-20 de luni.

Creșterea reflectă atât temerile legate de inflație, cât și îngrijorările investitorilor privind deficitul bugetar și volumul mare al datoriei publice americane.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a încercat să minimalizeze îngrijorările în timpul reuniunii G20 de la Asheville.

Bessent a susținut că piața obligațiunilor americane rămâne „cea mai performantă piață" din lume și a amintit că agenția Fitch a confirmat ratingul AA+ al datoriei guvernamentale americane.

Steve Englander, responsabil pentru cercetarea valutară G10 și strategia macroeconomică pentru America de Nord la Standard Chartered, a avertizat însă că o piață mai performantă decât altele nu înseamnă neapărat că situația este bună.

„«Cea mai performantă», cum a spus Bessent, nu înseamnă același lucru cu o performanță bună. Toată lumea are o problemă cu deficitul. Nu cred că există vreun motiv de sărbătoare", a declarat Englander.

Potrivit acestuia, conflictul cu Iranul și reducerea veniturilor suplimentare generate de tarifele vamale americane sporesc presiunea asupra pieței obligațiunilor.

Japonia ajunge la un nivel nemaiîntâlnit din 1996

Cele mai spectaculoase mișcări au fost înregistrate în Japonia, unde randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a ajuns la 3% pentru prima dată din 1996.

Randamentul titlurilor japoneze pe doi ani a urcat la 1,81%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani.

Creșterea costurilor de finanțare pune o presiune suplimentară asupra Japoniei, una dintre țările cu cea mai mare datorie publică raportată la produsul intern brut.

Investitorii sunt îngrijorați atât de revenirea inflației, cât și de planurile guvernamentale care presupun cheltuieli ridicate pentru investiții în domenii precum industria semiconductorilor și inteligența artificială.

Evoluția randamentelor intensifică și presiunea asupra Băncii Japoniei pentru continuarea procesului de normalizare a politicii monetare, după o perioadă îndelungată de dobânzi extrem de mici.

Marea Britanie revine la costurile din timpul crizei financiare

În Marea Britanie, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani a depășit 5,23%, atingând cel mai ridicat nivel din iunie 2008, când economia mondială se afla în plină criză financiară.

Pentru obligațiunile britanice pe 30 de ani, randamentul a urcat la aproape 5,89%, maximul înregistrat după martie 1998.

Creșterea este cu atât mai importantă cu cât randamentele obligațiunilor influențează costurile creditelor ipotecare și finanțarea economiei britanice.

Presiunea asupra pieței apare într-un moment în care gospodăriile și companiile se confruntă deja cu prețuri ridicate, iar scumpirea energiei poate întârzia procesul de reducere a inflației.

Valul de scumpiri ajunge în zona euro

Nici cele mai puternice economii din zona euro nu au fost ocolite.

Randamentul obligațiunilor Germaniei pe 10 ani, utilizate drept reper pentru costurile de finanțare din zona euro, a urcat la aproximativ 3,35%, atingând un nou maxim al ultimelor 52 de săptămâni și unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 15 ani.

Randamentul titlurilor germane pe doi ani a ajuns la cel mai ridicat nivel din iulie 2024.

În Franța, randamentul obligațiunilor pe doi ani a atins cel mai ridicat nivel din aprilie 2024.

Creșterea randamentelor germane este relevantă și pentru România. Obligațiunile Germaniei reprezintă reperul fără risc din Europa, iar statele considerate mai vulnerabile trebuie să ofere investitorilor o dobândă suplimentară.

Cu cât randamentele Germaniei cresc, cu atât poate urca și costul de bază de la care sunt evaluate împrumuturile României, peste care se adaugă riscul asociat deficitului, datoriei și ratingului suveran.

Ce înseamnă scumpirea obligațiunilor pentru populație

Creșterea randamentelor obligațiunilor nu majorează instantaneu ratele tuturor românilor și nici nu produce automat o creștere imediată a taxelor.

Dacă fenomenul persistă, efectele se pot transmite însă în întreaga economie.

Statul va cheltui mai mult pentru dobânzi, băncile vor avea un reper mai ridicat pentru evaluarea riscului, iar companiile se pot finanța mai scump. În același timp, presiunile inflaționiste generate de energie pot determina băncile centrale să amâne reducerea dobânzilor.

Pentru populație, consecințele pot apărea prin carburanți și facturi mai scumpe, reducerea mai lentă a dobânzilor la credite și restrângerea spațiului bugetar disponibil pentru investiții sau măsuri de sprijin.

Creșterea simultană a randamentelor în Statele Unite, Europa și Japonia arată că piețele se confruntă din nou cu o combinație dificilă: datorii publice ridicate, deficite persistente, inflație alimentată de energie și un conflict geopolitic care amenință una dintre principalele rute petroliere ale lumii.