Avertisment de la vârful BNR: Lumea economică se schimbă radical. Ce urmează după globalizarea pe care o știam

Postat la: 01.09.2026 |

Avertisment de la vârful BNR: Lumea economică se schimbă radical. Ce urmează după globalizarea pe care o știam

Modelul economic care a dominat ultimele decenii trece printr-o transformare majoră, însă acest lucru nu înseamnă dispariția globalizării. Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, consideră că sunt redesenate regulile, interesele și raporturile de putere pe care s-a construit actualul sistem, în timp ce deciziile nu mai sunt luate exclusiv în funcție de eficiență și costuri.

În articolul „Globalizarea renegociată, între hegemonie, protecţionism şi rezilienţă", oficialul BNR explică schimbările prin care trece economia mondială și motivele pentru care vechiul model începe să fie înlocuit.

"Fenomenul la care asistăm astăzi nu indică în mod necesar abandonarea globalizării, ci mai degrabă un demers de modificare a modelului de dezvoltare pe care aceasta l-a susţinut. Globalizarea nu dispare; mai bine spus, regulile, stimulentele şi raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate.

În logica dominantă a ultimelor decenii, eficienţa economică s-a impus ca şi criteriu principal al localizării producţiei. Răspunzând la întrebarea ‘unde poate fi realizată o anumită etapă a producţiei mai bine, mai rapid sau la un cost mai redus?', fără să dispară complet, distanţele geografice şi graniţele naţionale şi-au diminuat importanţa economică", arată Badea, în articolul citat.

Globalizarea a adus beneficii importante, subliniază Leonardo Badea, însă avantajele rezultate din acest proces nu au ajuns în aceeași măsură la toate categoriile, sectoarele sau regiunile.

"Aşadar, reala problemă nu este că globalizarea nu a generat bunăstare, ci că distribuţia beneficiilor a fost inegală, iar costurile au fost resimţite disproporţionat.

Distincţia devine deci esenţială - o creştere a bunăstării globale poate coexista cu pierderi semnificative pentru anumite grupuri, sectoare sau regiuni. Şi tocmai aceste pierderi concentrate au dobândit, în timp, o forţă politică mult mai mare decât câştigurile difuze ale consumatorilor şi ale economiei în ansamblu", susţine oficialul BNR.

Un alt element care și-a schimbat semnificația este dependența dintre economiile lumii. Potrivit analizei, interdependența a fost considerată timp îndelungat unul dintre avantajele globalizării, însă în prezent este privită și ca o posibilă vulnerabilitate.

Această schimbare de perspectivă determină o reevaluare a importanței acordate securității, rezilienței și autonomiei strategice. Costul minim nu mai reprezintă singurul criteriu luat în calcul, fiind completat de siguranța aprovizionării, controlul tehnologiilor critice, securitatea energetică și relațiile geopolitice dintre parteneri.

În aceste condiții, fragmentarea economiei mondiale nu trebuie interpretată automat drept dispariția globalizării. Leonardo Badea consideră că ar fi "mai potrivit să vorbim despre sfârşitul unei forme de globalizare".

Transformarea actualului model vine însă și cu riscuri. Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția asupra consecințelor pe care le pot avea măsurile protecționiste și confruntările comerciale dintre state.

"Tarifele pot proteja temporar anumite industrii, pot modifica stimulentele pentru investiţii şi pot deveni instrument de negociere; pot crea presiune asupra partenerilor comerciali pentru renegocierea unor acorduri sau pentru corectarea unor dezechilibre considerate excesive.

Dar şi tarifele implică un cost - pot majora preţurile şi pot afecta industriile care utilizează bunuri importate. Nu în ultimul rând, pot genera represalii, conducând şi la diminuarea schimburilor comerciale şi a investiţiilor", susţine prim-viceguvernatorul BNR.

În locul unei rupturi între economii, analiza lui Leonardo Badea indică necesitatea construirii unui model diferit, în care eficiența să fie pusă alături de capacitatea economiilor de a rezista șocurilor și de nevoia de securitate.

"Obiectivul rezonabil nu este întoarcerea la o economie fără interdependenţe, lucru de altfel aproape imposibil în era digitală, ci dezvoltarea unui nou model echilibrat şi mai sustenabil. În fond, disputa actuală nu vizează atât înlocuirea modelului globalizării cu unul al deglobalizării, cât transformarea principiilor care îi structurează funcţionarea - de la abordarea construită aproape exclusiv pe eficienţă la abordarea care integrează, alături de eficienţă, rezilienţa, securitatea şi diminuarea disparităţilor", a mai scris Leonardo Badea.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Avertisment de la vârful BNR: Lumea economică se schimbă radical. Ce urmează după globalizarea pe care o știam

Postat la: 01.09.2026 |

0

Modelul economic care a dominat ultimele decenii trece printr-o transformare majoră, însă acest lucru nu înseamnă dispariția globalizării. Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, consideră că sunt redesenate regulile, interesele și raporturile de putere pe care s-a construit actualul sistem, în timp ce deciziile nu mai sunt luate exclusiv în funcție de eficiență și costuri.

În articolul „Globalizarea renegociată, între hegemonie, protecţionism şi rezilienţă", oficialul BNR explică schimbările prin care trece economia mondială și motivele pentru care vechiul model începe să fie înlocuit.

"Fenomenul la care asistăm astăzi nu indică în mod necesar abandonarea globalizării, ci mai degrabă un demers de modificare a modelului de dezvoltare pe care aceasta l-a susţinut. Globalizarea nu dispare; mai bine spus, regulile, stimulentele şi raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate.

În logica dominantă a ultimelor decenii, eficienţa economică s-a impus ca şi criteriu principal al localizării producţiei. Răspunzând la întrebarea ‘unde poate fi realizată o anumită etapă a producţiei mai bine, mai rapid sau la un cost mai redus?', fără să dispară complet, distanţele geografice şi graniţele naţionale şi-au diminuat importanţa economică", arată Badea, în articolul citat.

Globalizarea a adus beneficii importante, subliniază Leonardo Badea, însă avantajele rezultate din acest proces nu au ajuns în aceeași măsură la toate categoriile, sectoarele sau regiunile.

"Aşadar, reala problemă nu este că globalizarea nu a generat bunăstare, ci că distribuţia beneficiilor a fost inegală, iar costurile au fost resimţite disproporţionat.

Distincţia devine deci esenţială - o creştere a bunăstării globale poate coexista cu pierderi semnificative pentru anumite grupuri, sectoare sau regiuni. Şi tocmai aceste pierderi concentrate au dobândit, în timp, o forţă politică mult mai mare decât câştigurile difuze ale consumatorilor şi ale economiei în ansamblu", susţine oficialul BNR.

Un alt element care și-a schimbat semnificația este dependența dintre economiile lumii. Potrivit analizei, interdependența a fost considerată timp îndelungat unul dintre avantajele globalizării, însă în prezent este privită și ca o posibilă vulnerabilitate.

Această schimbare de perspectivă determină o reevaluare a importanței acordate securității, rezilienței și autonomiei strategice. Costul minim nu mai reprezintă singurul criteriu luat în calcul, fiind completat de siguranța aprovizionării, controlul tehnologiilor critice, securitatea energetică și relațiile geopolitice dintre parteneri.

În aceste condiții, fragmentarea economiei mondiale nu trebuie interpretată automat drept dispariția globalizării. Leonardo Badea consideră că ar fi "mai potrivit să vorbim despre sfârşitul unei forme de globalizare".

Transformarea actualului model vine însă și cu riscuri. Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenția asupra consecințelor pe care le pot avea măsurile protecționiste și confruntările comerciale dintre state.

"Tarifele pot proteja temporar anumite industrii, pot modifica stimulentele pentru investiţii şi pot deveni instrument de negociere; pot crea presiune asupra partenerilor comerciali pentru renegocierea unor acorduri sau pentru corectarea unor dezechilibre considerate excesive.

Dar şi tarifele implică un cost - pot majora preţurile şi pot afecta industriile care utilizează bunuri importate. Nu în ultimul rând, pot genera represalii, conducând şi la diminuarea schimburilor comerciale şi a investiţiilor", susţine prim-viceguvernatorul BNR.

În locul unei rupturi între economii, analiza lui Leonardo Badea indică necesitatea construirii unui model diferit, în care eficiența să fie pusă alături de capacitatea economiilor de a rezista șocurilor și de nevoia de securitate.

"Obiectivul rezonabil nu este întoarcerea la o economie fără interdependenţe, lucru de altfel aproape imposibil în era digitală, ci dezvoltarea unui nou model echilibrat şi mai sustenabil. În fond, disputa actuală nu vizează atât înlocuirea modelului globalizării cu unul al deglobalizării, cât transformarea principiilor care îi structurează funcţionarea - de la abordarea construită aproape exclusiv pe eficienţă la abordarea care integrează, alături de eficienţă, rezilienţa, securitatea şi diminuarea disparităţilor", a mai scris Leonardo Badea.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE