John Mearsheimer: Vestul nu reușește să înțeleagă o lume multipolară - VIDEO

Postat la: 01.09.2026 |

John Mearsheimer susține că sistemul internațional s-a schimbat fundamental, dar elita de politică externă din Occident nu a reușit să se adapteze la această realitate. Perioada de după Războiul Rece a fost un moment excepțional de dominație americană, când Statele Unite puteau opera cu relativ puține constrângeri. Acest moment unipolar a trecut acum. Lumea a revenit la competiția dintre marile puteri, Statele Unite, China și Rusia formând echilibrul central al puterii.

Întoarcerea politicii marilor puteri

Mearsheimer susține că ordinea internațională liberală a fost, în esență, o ordine vestică care s-a extins la nivel global după Războiul Rece. Condițiile sale fundamentale nu mai există. China a devenit o putere economică și militară majoră, Rusia rămâne o mare putere cu capacități militare enorme, iar Statele Unite nu mai pot dicta regulile sistemului internațional așa cum o făceau odată.

Problema, în opinia sa, este că mulți decidenți politici occidentali continuă să se comporte de parcă era unipolară ar fi încă intactă. Ei subestimează importanța politicii de echilibru al puterilor și presupun că alte mari puteri vor accepta pur și simplu o expansiune a influenței occidentale în zone pe care le consideră vitale din punct de vedere strategic.

Rusia și războiul din Ucraina

Mearsheimer susține că războiul din Ucraina este fundamental legat de extinderea NATO și de dilema de securitate care înconjoară Rusia. Din perspectiva Moscovei, continuarea extinderii unei puternice alianțe militare occidentale către granițele Rusiei reprezintă o amenințare strategică serioasă.

El susține că Rusia a subliniat în mod repetat că mișcarea Ucrainei către sfera de securitate occidentală era inacceptabilă din cauza poziției sale geografice și a importanței sale pentru securitatea Rusiei. Greșeala centrală, în opinia sa, a fost tratarea preocupărilor de securitate ale Rusiei ca fiind irelevante, în loc să recunoască faptul că marile puteri reacționează puternic atunci când capacitățile militare ostile se îndreaptă spre granițele lor.

El distinge între containment și rollback. Containment-ul caută să împiedice un adversar să-și extindă puterea, în timp ce rollback-ul caută să împingă acea putere înapoi și să schimbe echilibrul existent. Mearsheimer susține că politica occidentală față de Rusia s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de politica de containment și s-a îndreptat spre rollback, creând o situație mult mai periculoasă.

Iran și pericolul nuclear

Mearsheimer avertizează, de asemenea, împotriva oricărei încercări de a rezolva problema iraniană printr-o escaladare militară extremă. El susține că posibilitatea utilizării armelor nucleare tactice împotriva Iranului este deosebit de periculoasă și strategic nesănătoasă.

Iran este o țară mare, cu capacități militare substanțiale și o populație capabilă să susțină rezistența. Un atac nuclear nu ar elimina pur și simplu problema iraniană; ar putea produce consecințe imprevizibile și ar încuraja o escaladare suplimentară. Mearsheimer susține că armele nucleare sunt fundamental diferite de armele convenționale deoarece, odată ce intră într-un conflict, controlul escaladării devine extraordinar de dificil.

Aceeași logică se aplică și Rusiei. O mare putere înarmată nuclear nu poate fi împinsă la nesfârșit fără a crea posibilitatea ca aceasta să răspundă în moduri pe care niciuna dintre părți nu le-a intenționat.

Pericolul escaladării

Mearsheimer susține că liderii occidentali operează într-un mediu internațional din ce în ce mai periculos fără a înțelege adecvat dilema securității. Acțiunile pe care o parte le consideră defensive pot părea ofensive pentru cealaltă parte, determinând măsuri de contracarare care apoi întăresc temerile inițiale.

El susține că această dinamică este deosebit de periculoasă deoarece lumea conține acum mai multe puteri majore cu arme nucleare. Presiunea militară, transferurile de arme și încercările de a slăbi un adversar pot, prin urmare, produce o escaladare mai degrabă decât o capitulare.

Lecția esențială, în argumentul lui Mearsheimer, este că Statele Unite și aliații lor trebuie să recunoască limitele puterii lor. Marile puteri au interese de securitate, iar aceste interese nu pot fi pur și simplu ignorate. Sistemul internațional a revenit la multipolaritate, iar o politică externă de succes necesită acceptarea acestei realități, în loc să încerce să recreeze condițiile erei unipolare.