• Tweet

Ridicarea graduală a restricţiilor impuse în perioada stării de urgenţă începând cu data de 15 mai ar putea fi realizabilă doar dacă situaţia din intervalul anterior acestui orizont de aşteptare va îndeplini, cumulativ, patru condiţii esenţiale. Astfel, ne putem „relaxa” doar dacă numărul de decese, numărul de pacienţi de la ATI şi numărul cazurilor noi vor scădea semnificativ, iar focarele de COVID-19 vor fi stinse.

La două luni de la primul caz confirmat de infectare cu noul coronavirus în România, datele statistice arată că evoluţia noilor îmbolnăviri este sinusoidală, respectiv zile cu infectări mai puţine, urmate de una în care acestea cresc dramatic. Acest grafic în „dinţi de fierăstrău" al îmbolnăvirilor influenţează într-o proporţie mai mare sau mai mică alte două imagini: cea a cazurilor grave, care au nevoie de terapie intensive, şi cea a deceselor.

„Adevărul" a consultat datele furnizate de cercetătorii americani de la WorldOMeters, al căror model arată evoluţia la zi a noilor îmbolnăviri de COVID-19, precum şi pe cele de la Institutul pentru Măsurători şi Evaluare în domeniul Sănătăţii (IHME) din cadrul Universităţii Washington, care arată că s-ar putea ca numărul deceselor să scadă spre zero după data de 4 mai.

„«Dinţii de fierăstrău» sunt explicaţi pe de-o parte de o posibilă încetare a progresiei epidemiei, dar şi de strategia de luptă a autorităţilor. Asta însemnând definiţia de caz, felul în care se aplică testele. Ce ştim cu siguranţă este că România n-a trecut la testare în masă, adică şi persoane simptomatice, şi asimptomatice. România continuă să testeze persoane simptomatice şi contacţi ai acestora. E o definiţie de caz stabilită la centru. Prin urmare, noi am ales să ne uităm doar la un versant al muntelui, în ideea de a preveni catastrofa sanitară. Şi asta, până acum, a avut un grad de eficacitate", explică medicul psihiatru Gabriel Diaconu.

În aceste condiţii, specialistul consideră că orizontul datei de 15 mai este unul realizabil pentru ca oamenii să se poată întoarce la serviciu şi la activităţile lor obişnuite. Însă nu toţi. „Observăm că în mod previzibil românii sunt imprevizibili. Şi pentru că sunt imprevizibili şi, din păcate, datele pe care le culegem din teritoriu sunt aproximative, s-ar putea să avem în săptămâna care include 15 mai o situaţie inegală în ţară: să avem zone ale României care să fie «verzi», unde epidemia va fi intrat sub un control (cu zero decese, număr remarcabil scăzut de noi cazuri), dar şi judeţe «galbene», şi judeţe «roşii», unde situaţia va fi departe de a fi rezolvată", este de părere Diaconu.

Practic, potrivit acestuia, ca să ne relaxăm, în săptămâna 8-15 mai, va trebui să avem decese mai puţine decât în săptămânile anterioare, o scădere a numărului de persoane aflate în paturile de Terapie Intensivă, o scădere a numărului de cazuri active şi stingerea focarelor active. „Aceşti indicatori vor trebui să fie bifaţi cumulativ, nu doar ce convine autorităţii centrale. Dacă ne ducem doar după calendar, riscăm să avem un răgaz de una-două săptămâni de relaxare, după care să observăm o avalanşă de cazuri noi, active, comunitare, care vin la spital cu simptome şi care - dacă până acum nu au covârşit, dar au putut să umple spitalele în anumite judeţe - de acestă dată vor covârşi sistemul medical", arată medicul Gabriel Diaconu.

Statistica este un domeniu arid al matematicii, astfel că datele ei îi pot „băga în ceaţă" pe cei care se uită pe cifre fără a avea şi o reprezentare vizuală de natură să îi ajute să înţeleagă încotro se „îndreaptă" graficul. WorldOMeter este un site de referinţă care oferă contoare şi statistici în timp real pentru diverse subiecte, printre care la mare căutare au devenit cele legate de noul coronavirus.

Pentru România, datele centralizate de WorldOMeter arată că numărul cazurilor de persoane infectare cu noul coronavirus a cunoscut un „vârf" pe data de 24 martie, când au fost raportate 218 cazuri. Numărul acestora a scăzut la 112 pe 25 martie, apoi a crescut uşor la 123 în ziua de 26. Creşterea dramatică a avut loc pe data de 29 martie, când au fost raportate 363 de cazuri.

„Trendul" în „dinţi de fierăstrău" s-a păstrat şi în luna aprilie. Pe data de 11 am avut un „vârf" de 523 de noi cazuri de îmbolnăvire, pentru ca ulterior numărul să scadă pe data de 12 la 310. A urmat o creştere uşoară, la 333, pe data de 13 aprilie, apoi o scădere bruscă la 246 pe 15 aprilie.

Modelul se păstrează şi în ultimele zile: după un vârf de 468 de noi cazuri de infectare pe data de 22 aprilie, au urmat trei zile la rând în care numărul a fost în scădere: 23 aprilie - 386 de cazuri, 24 aprilie - 321 de cazuri şi 25 aprilie - 218 cazuri (n.r. - reprezentate prin linia roşie). Din punct de vedere logic, datele ne-ar putea duce cu gândul că o creştere a numărului de îmbolnăviri este iminentă.

Numai că acelaşi grafic poate fi interpretat ca fiind în scădere, dacă ar fi să unim cu o linie albastră „vârfurile" cu cei mai mulţi oameni infectaţi: 11 aprilie - 523, 16 aprilie - 491, 22 aprilie - 428.

„Dacă în săptămâna de după primul deces numărul de cazuri noi a crescut cu un factor de 2.5x, odată cu înăsprirea măsurilor de distanţare fizică a populaţiei de către autorităţi, progresia a încetinit dramatic. Săptămâna aceasta am avut, pentru prima oară, o scădere cu 10% a cazurilor noi, faţă de săptămâna anterioară, dar şi a cazurilor în ATI (cu 5,5%), respectiv a numărului total de decese (cu 8,3%). Suntem la un relativ platou de cazuri active, undeva între 6.500 - 8.000 de cazuri", spune medicul Gabriel Diaconu.
În relaţie cu evoluţia şi involuţia numărului de îmbolnăviri este graficul numărului de decese, care păstreză acelaşi trend în „dinţi de fierăstrău".

Modelul prezentat de IHME de la Universitatea din Washington arată 28 de morţi în ziua de 9 aprilie, 25 pe 12 aprilie, 15 în ziua următoare, 21 pe 15 aprilie, o scădere la 10 pe data de 18 aprilie şi un „vârf" de 30 de decese pe data de 19 aprilie. Datele IHME sunt contextualizatre astfel încât algoritmul dă o previziune că pe data de 4 mai va fi ziua fără decese în urma infectării cu noul coronavirus în România. În urmă cu două săptămâni, acelaşi algoritm arăta că data de 7 mai va fi cea în care nu vor mai fi pacienţi decedaţi în spitale.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino" a ajuns să prelucreze aproape 1.000 de teste de depistare a COVID-19 pe zi. Concret, este vorba de analizarea a peste 10% din probele efectuate la nivel naţional în cele 70 de laboratoare de analiză moleculară real-time PCR.

„Personalul este, deja, epuizat fizic şi este imposibil să se menţină acest ritm de testare. În perioada următoare, pe fondul unei creşteri a acestei oboseli, nu putem exclude chiar şi unele riscuri pentru cei care lucrează în laborator. Colegii de acolo sunt testaţi săptămânal. Momentan sunt negativi, dar în institut avem doi colegi depistaţi pozitiv. Sunt internaţi la Spitalul Colentina, sunt asimptomatici, în stare bună şi nu au legătură cu cei care lucrează la testele pentru depistarea COVID-19", spune însă Cătălin Bazac, liderul sindicatului „Cantacuzino".

Conducerea Institutului Medico-Militar „Cantacuzino" explică faptul că laboaratorul instituţiei a ajuns la o capacitate aşa de mare de prelucrare a testelor COVID-19 pentru că au fost puse în funcţiune toate echipamentele din dotare.

De altfel, după analizarea cifrelor oficiale transmise de Grupul de Comunicare Strategică (GCS) în contextul datelor comunicate de Ministerul Apărării Naţionale rezultă că, la nivelul ţării, laboratorul de depistare a COVID-19 de la Institutul Medico-Militar „Cantacuzino" prelucrează în fiecare zi un segment important de teste. Concret, în perioada 23 - 24 aprilie, aici au fost prelucrate 836 de teste pentru depistarea infectării cu SARS-CoV-2, iar GCS a comunicat că în aceeaşi perioadă, la nivelul ţării, în cele 70 de laboratoare, s-au analizat 8.266 de teste. Practic, un mic calcul ne arată că la „Cantacuzino" se prelucrează, zilnic, peste 10% din testele prelevate la nivelul întregii ţări.