• Tweet

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a pus în dezbatere publică proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și spune că pentru investigarea infracțiunilor care până acum erau în competența Secției se vor ocupa 42 de procurori.

Trei asociații din domeniul justiției - Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție - susțin însă că proiectul propus de Predoiu încalcă obligațiile României de stat membru al UE și al Consiliului Europei.

„Noul proiect privind desființarea Secției Speciale este un compromis inadecvat, care încalcă obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei. Proiectul de lege publicat de Ministerul Justiției la data de 21 ianuarie 2022 desființează Secția Specială doar formal, de vreme ce modul în care ar urma să fie anchetate infracțiunile comise de magistrați, respectiv prin procurori anume desemnați de Plenul CSM din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și al parchetelor de pe lângă curțile de apel (PCA), păstrează și chiar agravează trăsăturile problematice ale SIIJ, astfel:

1. Competența de anchetare a tuturor infracțiunilor săvârșite de magistrați, așadar și a celor de corupție, ar urma să revină procurorilor anume desemnați din parchetele obișnuite, deși faptele de corupție trebuie anchetate de parchete specializate

Faptul că anchetarea faptelor de corupție trebuie să se facă de procurori specializați a fost stabilit de Comisia de la Veneția în Avizul nr.9/2016, în care a arătat că: „Instrumentele internaționale care stabilesc atribuțiile procurorilor pun un accent deosebit pe investigarea infracțiunilor săvârșite de funcționarii publici. În ultimii ani, unitățile specializate în investigarea unor astfel de infracțiuni au devenit destul de comune. Comisia de la Veneția, în avizele sale, a susținut înființarea de unități specializate în anchetarea/urmărirea penală a faptelor de corupție, care să se bucure de o anumită autonomie față de sistemul general de urmărire penală. Modelul pentru astfel de unități variază. În unele cazuri, parchetul specializat rămâne formal parte a structurii generale a parchetului dar ca unitate autonomă, astfel încât să nu primească instrucțiuni de la procurori de rang mai înalt sau de la Guvern. În alte cazuri, unitatea e complet independentă." (par. 46 și 47)

Cu referire în mod specific la România, prin Decizia nr. 2006/928 de instituire a MCV s-a prevăzut, între obiectivele de referință pe care România le mai are de atins după aderarea la UE, și „Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor cercetări profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt."

Atingerea acestui obiectiv a fost însă periclitată sever de existența SIIJ, care a preluat de la DNA competența de soluționare a dosarelor de corupție privind pe magistrați.

În aceste condiții, Rapoartele MCV au recomandat respectarea rapoartelor GRECO și a avizelor Comisiei de la Veneția (organisme ale Consiliului Europei), care au solicitat desființarea SIIJ și refacerea competenței DNA. Astfel, Raportul GRECO din 23 martie 2018 a recomandat să se abandoneze crearea SIIJ (par. 35), în timp ce Comisia de la Veneția a recomandat, în Avizul nr. 924/2018, ca pentru anchetarea faptelor de corupție comise de magistrați să se recurgă la procurori specializați (par. 88), iar în Avizul nr. 1036/2021 a salutat "intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar și de a restabili competența parchetelor specializate precum DNA și DIICOT" (par. 68).

Ulterior, prin hotărârile pronunțate în data de 18 mai 2021 în cauzele C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții, și în data de 21 decembrie 2021 în cauzele C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19, Euro Box Promotion, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că România trebuie să respecte Decizia nr. 2006/928 de instituire a MCV și recomandările din Rapoartele MCV: „În special, România nu poate adopta sau menține în domeniile acoperite de obiectivele de referință măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care acestea îl prevăd." (par. 177).

În aceste condiții, singura modalitate în care România se poate conforma acestor standarde și obligații internaționale este desființarea SIIJ și refacerea competenței DNA.

Infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați sunt specializate și pot fi mai bine anchetate și urmărite penal de un personal specializat. În plus, anchetarea unor astfel de infracțiuni necesită adesea atât persoane cu experiență specializată în anumite domenii, cât și mijloace tehnice suficiente, ceea ce nu se poate asigura în sistemul propus de proiectul publicat la 21 ianuarie 2022 de Ministerul Justiției, proiect care nu oferă posibililor procurori cu experiență anterioară în cauze de corupție nici autonomie față de sistemul general de urmărire penală.

2. Se menține regula de funcționare a SIIJ, potrivit căreia, dacă alături de magistrați, sunt anchetate și alte persoane pentru care, potrivit legii, competența de efectuare a urmăririi penale aparține Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, operează transferarea dosarelor de corupție de la Direcția Națională Anticorupție la noii procurori anume desemnați din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Această regulă a fost criticată constant în rapoartele internaționale întrucât permite ca, prin formularea unei plângeri fictive împotriva unui magistrat, dosarul să fie scos din competența DNA și transferat la SIIJ - raportul GRECO din 23 martie 2018 (par. 34), Avizul Comisiei de la Veneția nr. 924/2018 (par. 82), raportul MCV din 22 octombrie 2019.

Proiectul de desființare a SIIJ a preluat totuși regula transferării dosarelor de corupție de la DNA la procurorii anume desemnați, dacă în dosar este cercetat și un magistrat.

3. Se menține regula potrivit căreia desemnarea procurorilor care vor ancheta magistrați se face de Plenul CSM

Această competență a Plenului CSM a fost criticată de Comisia de la Veneția în Avizul nr. 950/2019 pentru motivul că ignoră simetria care ar trebui să existe între atribuțiile Secției de judecători și cele ale Secției de procurori, dat fiind că judecătorii din CSM domină un proces decizional care privește cariera procurorilor (par. 36). Comisia de la Veneția a solicitat acordarea unui rol cheie și proactiv Secției de procurori în procesul de numire procurorilor.

4. Regulile de desemnare și de revocare a procurorilor anume desemnați sunt lipsite de previzibilitate și pun în pericol independența magistraților

SIIJ a fost constant criticată pentru faptul că numărul redus de procurori (15) nu îi permite să soluționeze cauzele din competența sa - raportul GRECO din 21 iunie 2019 (par. 29), Avizul Comisiei de la Veneția nr. 950/2019 (par. 39).

Proiectul propus la 21 ianuarie 2022 prevede că infracțiunile de competența SIIJ vor fi anchetate în viitor de maxim 12 procurori din cadrul PÎCCJ și de maxim 2 procurori din cadrul fiecărui PCA (maxim 30 la acest nivel), astfel că lasă la latitudinea Plenului CSM numărul de procurori pe care îi va desemna în fapt, fără să stabilească criterii în acest sens.

Proiectul prevede și că o dată la 6 luni se va evalua necesarul de procurori desemnați și se vor face propuneri de modificare, fără să stabilească și cine face evaluarea; în orice caz, nici această prevedere nu impune Plenului CSM să desemneze numărul maxim de procurori prevăzut de lege.

Selecția procurorilor care vor fi desemnați - pentru un mandat a cărui durată nu e stabilită în proiect - se face fără o competiție și fără criterii meritocratice. Astfel, proiectul prevede că procurorii generali ai PÎCCJ și PCA întocmesc o listă cu procurorii pe care îi apreciază eligibili față de criteriile stabilite de lege, criterii ce permit aprecieri pur subiective ("conduită morală ireproșabilă"), fără ca procurorii selectați să fi fost chestionați asupra motivației și fără ca procurorilor care nu au fost selectați să li se dea posibilitatea să conteste neincluderea în listă. De pe această listă, procurorii generali ai PÎCCJ și PCA indică una sau mai multe persoane pe care le consideră adecvate, însă Plenul CSM nu este ținut de aceste propuneri și nici nu este obligat să organizeze un interviu public cu candidații.

La fel de discreționară este revocarea de Plenul CSM a procurorilor desemnați. Revocarea se poate dispune pentru "ineficiență profesională", care se apreciază "în funcție de eficiența și de calitatea activității", fără însă să se stabilească și criterii obiective de apreciere, astfel că "ineficiența" poate fi invocată și în legătură cu procurorii care obțin rezultate, dar sunt considerați în mod arbitrar "ineficienți"; proiectul nu stabilește nici procedura de contestare a revocării.

Aceste norme par a fi neclare şi imprevizibile, contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituția României (a se vedea și Decizia nr.384/2020 a Curții Constituționale).

Revocarea se poate dispune și pentru imposibilitatea procurorului desemnat de a-și exercita atribuțiile pe o perioadă mai mare de 3 luni; această imposibilitate este și motiv de preluare a dosarelor de către procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ, respectiv de procurorii generali ai PCA, însă proiectul nu prevede criteriul în baza căruia să se opteze între aceste două posibilități.

În orice caz, trebuie remarcat faptul că sursa de inspirație a posibilității preluării dosarului de la procurorul aflat în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile o reprezintă probabil Normele de efectuare a lucrărilor de inspecție ale Inspecției Judiciare.

În fine, proiectul prevede că procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ, respectiv procurorii generali ai PCA, preiau spre soluționare dosarele și în situația în care în cadrul parchetului nu există un alt procuror desemnat, situație ce se va produce în chiar prima zi de la intrarea în vigoare a legii și va dura până la desemnarea de către Plenul CSM a procurorilor (desemnare care se va face după o procedură lipsită de previzibilitate în privința numărului procurorilor ce vor fi desemnați).

Această situație este deosebit de problematică date fiind blocajele recurente din activitatea CSM, care pot întârzia sine die desemnarea procurorilor, și, pe de altă parte, faptul că procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ este numit în funcție la propunerea Ministrului Justiției.

Anchetarea magistraților pentru săvârșirea faptelor de corupție s-a conturat, urmare a modificărilor aduse legilor justitiei, într-o competență personală, dar alocată instituțional; or, asistăm la disiparea și atribuirea în mod nelegal a acestei competențe unor procurori ca entități fizice, eludând competența instituțională, prin utilizarea instituției "desemnării".

Față de cele expuse este evident că asemănarea proiectului de desființare a SIIJ cu Parchetul European (EPPO), sugerată în expunerea de motive a proiectului, este în mod evident forțată.

5. Nu se oferă soluții pentru problemele care au fost invocate pentru înființarea SIIJ

În expunerea de motive a proiectului se invocă Decizia CCR nr. 33/2018, potrivit căreia SIIJ este menită să asigure "protecția magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare" (par. 141). În aceste condiții, și Comisia de la Veneția a recomandat în Avizul nr. 1036/2021 să se abordeze problema plângerilor vexatorii introduse împotriva magistraților (par. 67).

Se observă însă cu ușurință faptul că proiectul nu oferă nicio soluție cu privire la plângerile vexatorii (mult mai multe decât în perioada când DNA era criticată pe motiv că ar avea pe rol prea multe astfel de plângeri) introduse de persoane private împotriva judecătorilor și procurorilor, care în fapt blochează anchetele de corupție, cum s-a reținut în Avizul nr. 1036/2021 al Comisiei de la Veneția: "(...) în cel mai bun caz, SIIJ a sub-performat din cauza lipsei de personal și a faptului că este centralizată, fără birouri pe teritoriul României - ceea ce face imposibile anchetele rapide și eficiente. Iar în cel mai rău caz ea a contribuit la corupție prin neinvestigarea cazurilor - ceea ce s-ar putea datora și numărului total de dosare pe care le-a avut (în jur de 6.000), combinat cu lipsa personalului care să le soluționeze." (para. 32).

În concluzie, noul proiect privind desființarea Secției Speciale reprezintă un compromis inadecvat, de natură a încălca Decizia MCV și Avizele Comisiei de la Veneția, în concret obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei.

Soluția firească rămâne desființarea necondiționată a Secției Speciale și restabilirea competențelor parchetelor specializate, precum DNA și DIICOT, așa cum au propus organismele europene relevante", au precizat cele trei asociații într-un comunicat de presă.