Roboți în locul infanteriei pe frontul din Ucraina. Sunt folosiți mai ales în apărare. În ofensivă, tacticile sunt în curs de dezvoltare

Postat la: 02.02.2026 |

În multe unități s-a reușit deja crearea unor sisteme funcționale pentru gestionarea NKR, însă adevărata provocare rămâne integrarea lor în luptele alături de infanterie. Obiectivul este ambițios: ca platformele robotizate să înlocuiască parțial soldați echipați cu mitraliere sau lansatoare de grenade, capabile să ocupe poziții, să detecteze inamicul și să execute ținte la comandă. Această inovație este cu atât mai importantă în contextul deficitului cronic de infanterie.

Inițial, scepticismul față de NKR era ridicat. Mulți dintre operatorii acestor roboți erau luați peste picior de camarazi pentru viteza redusă a platformelor, care erau depășite de pickup-uri convenționale pe drumuri. Iuri Porițki, CEO al DevDroid, compania care dezvoltă NKR și module de luptă, povestește pentru „Oboronka": „Odată cu intrarea roboților pe direcția Rubicon, au fost trei-patru pickup-uri arse înainte, iar operatorii au continuat pe platformele lor. Acum toată lumea vrea NKR - nimeni nu mai vrea să transporte muniție în pickup-ul care va fi următoarea țintă FPV."

Pentru folosirea pe scară largă a NKR, este însă necesară nu doar tehnologia, ci și structuri specializate în cadrul armatei. În 2024, armata ucraineană a creat unități dedicate NKR, iar din 2025 au început achiziții masive: aproape 15.000 de platforme, care au acoperit parțial nevoile logistice și au permis antrenarea tacticii.

Astăzi, NKR transportă echipament și muniție, evacuează răniți și efectuează recunoașteri. Scopul principal rămâne însă înlocuirea soldatului de infanterie pe tranșee, o provocare tehnică complexă.

Avantajele sunt evidente: viteza de desfășurare și protejarea vieții oamenilor. Spre exemplu, manipularea unui lansator de grenade Mk19 este lentă și periculoasă, în timp ce robotul poate transporta și utiliza arma fără risc pentru soldați. De asemenea, platformele permit răspuns rapid la atacuri, păstrând oamenii la adăpost.

Cele mai frecvente arme pe NKR sunt mitralierele de calibru mare, cum ar fi Browning M2 (.50 BMG), dar și mitraliere de 7,62 mm sau module de grenade automate (AGS). Integrarea armelor presupune menținerea designului standard, folosind suporturi și motorașe pentru stabilizare și trageri precise.

Modulele cu inteligență artificială recunosc ținta prin mișcare și semn termic, însă decizia de a deschide focul rămâne la operator. AI-ul servește drept suport pentru patrulare, semnalare și calcularea traiectoriei, inclusiv ajustarea pentru distanță, vânt și tipul muniției.

Problemele tehnologice principale sunt legate de comunicații și mecanică. Semnalul poate fi instabil, iar blocarea muniției poate face platforma inutilizabilă fără intervenția umană. Unele modele au deja funcții de reîncărcare la distanță, iar inginerii lucrează la stabilizare pentru trageri în mișcare și la reducerea vibrațiilor care pot deteriora echipamentele.

NKR sunt folosiți mai ales în apărare, unde înlocuiesc sau completează infanteria, permițând păstrarea pozițiilor cu mai puțini oameni și oferind un câmp de foc dens și greu de penetrat. Platformele mari operează de regulă pe a doua și a treia linie, monitorizând și atacând inamicul de la distanță, sub controlul unui singur operator.

În ofensivă, tacticile sunt încă în dezvoltare. Cea mai eficientă utilizare rămâne recunoașterea combativă, provocarea inamicului să deschidă focul și sprijinirea grupelor de atac cu foc automat, inclusiv prin module kamikaze sau granatoare. Experiența unor unități experimentale arată că roboții pot sprijini eficient șocul, distruge fortificații și neutraliza forța vie până la contactul direct.

Producătorii dezvoltă acum platforme mai mari, capabile să transporte mai multă muniție și module grele, precum Protector (700 kg), T-700 Browning (700 kg) și VATAG (2 tone), cu arme de calibru mare sau chiar tunuri de 25 mm, asemănătoare celor de pe BMD-uri.

Pentru 2026, se pregătesc platforme de comandă și retransmisie, roboți-mamă pentru drone kamikaze și noi purtători de armament: rachete antitanc, sisteme antiaeriene portabile, tunuri automate și lansatoare reactive. Dezvoltarea AI va crește autonomia și eficiența acestor platforme.

„Nu avem suficienți oameni. Așa cum rușii își trimit oamenii drept carne de tun, noi folosim roboți de metal. Îi pierdem în atacuri, dar astfel economisim vieți și resurse", concluzionează Iuri Poritski.