Risipa pe care o plătim cu toții: 50% din apa României se pierde în rețea - peste 565 de milioane de metri cubi anual

Postat la: 01.02.2026 |

România pierde anual peste 565 de milioane de metri cubi de apă potabilă din rețelele publice de distribuție, potrivit datelor oficiale transmise Comisiei Europene pentru anul 2024. Practic, aproape jumătate din apa introdusă în sistem - aproximativ 50% - nu ajunge să fie facturată direct consumatorilor individuali. Aceasta e platita de toti consumatorii la un loc, odata cu pierderile generale.

Informațiile apar într-un set de date tehnic standardizat, raportat de autoritățile române în cadrul aplicării Directivei europene privind apa potabilă (UE 2020/2184), și includ situația a 47 de mari operatori regionali de apă. De altfel, companiile sunt prezentate agregat, fără a fi nominalizate individual, ci apar sub formă de coduri standardizate (de tipul „RO-WaterSupplier-01", „RO-WaterSupplier-02" etc.). Documentul nu conține denumirile comerciale ale companiilor și nici localizarea lor exactă, ci doar indicatori tehnici agregați privind volumele de apă introduse în rețea, apa facturată și pierderile.

Conform raportării oficiale pentru 2024, în sistemele de alimentare cu apă din România au fost introduși în total 1.226.147.819 metri cubi de apă (System Input Volume - SIV), iar cantitatea facturată consumatorilor (Revenue Water - RW) a fost de 660.713.605 metri cubi. Diferența - peste 565 de milioane metri cubi - reprezintă apa pierdută. Autoritățile precizează că anul 2024 a fost ales ca „an reprezentativ pentru anii anteriori și pentru schimbările climatice recente", ceea ce sugerează că nivelul pierderilor nu este unul excepțional, ci structural.

Categoria „Non-Revenue Water" include apa pierdută prin avarii și conducte vechi, consumul necontorizat, furturile și erorile de măsurare. În multe sisteme regionale, între 30% și 50% din apa tratată și introdusă în rețea nu mai ajunge să fie facturată. Datele arată că pierderile sunt concentrate puternic la un număr relativ mic de operatori. Doar zece companii regionale cumulează aproximativ 326 de milioane metri cubi pe an, adică aproape 58% din totalul pierderilor naționale.

Pentru primii trei operatori, pierderile depășesc individual pragul de 45-60 de milioane metri cubi anual:

RO-WaterSupplier-39 - 59,6 milioane metri cubi/an
RO-WaterSupplier-06 - 52,1 milioane metri cubi/an
RO-WaterSupplier-24 - 45,4 milioane metri cubi/an
RO-WaterSupplier-29 - 34,3 milioane metri cubi/an
RO-WaterSupplier-17 - 30,5 milioane metri cubi/an
RO-WaterSupplier-44 - 24,8 milioane metri cubi/an
RO-WaterSupplier-01 - 20,4 milioane metri cubi/an
RO-WaterSupplier-38 - 20,3 milioane metri cubi/an
RO-WaterSupplier-32 - 19,7 milioane metri cubi/an
RO-WaterSupplier-22 - 19,4 milioane metri cubi/an

Un alt indicator relevant este volumul de apă pierdut raportat la lungimea rețelei. În document apar valori care depășesc 30.000 metri cubi pierduți anual pe kilometru de conductă, iar în multe regiuni nivelul se situează între 15.000 și 20.000 metri cubi/km/an - de câteva ori mai mult decât în sistemele moderne din Europa de Vest. Tabelul transmis Comisiei Europene arată că datele nu au fost supuse unui audit extern independent. În coloana dedicată validării apare „No" pentru toți operatorii, ceea ce înseamnă că informațiile provin exclusiv din auto-raportările companiilor de apă.

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) a confirmat, într-un document oficial către G4Media, că raportarea a fost realizată pe baza chestionarelor tehnice și financiare trimise operatorilor mari, că datele au fost centralizate și analizate și că Direcția Generală Mediu din cadrul Comisiei Europene a confirmat primirea lor. Până în 2028, Comisia Europeană urmează să stabilească praguri oficiale de pierderi acceptabile la nivelul Uniunii. Statele care le depășesc vor fi obligate să elaboreze planuri concrete de reducere a pierderilor și de modernizare a rețelelor, într-un termen de doi ani de la adoptarea actului delegat european.