S-a finalizat procesul "Fantomei" de la Artmark! A cumpărat tablouri de 550.000 de euro sub o identitate falsă. Lucrările sunt semnate de Tonitza, Vermont și Țuculescu

Postat la: 06.10.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că D.T. (în vârstă de 45 de ani) și-a fabricat o altă identitate pentru a participa la o licitație pe platforma Artmark (principalul marketplace cultural din România) și a adjudecat patru tablouri extrem de valoroase:

* Ion Țuculescu - „Noaptea orașului" - 140.000 €
* Nicolae Vermont - „La pian" - 110.000 €
* Ion Țuculescu - „Câmpie cu toteme" - 110.000 €
* Nicolae Tonitza - "Intimitate" - 105.000 €

Practic, "fantoma de la Artmark" a clonat datele unei alte persoane, folosind numele și documentele acesteia, și a licitat peste 2,7 milioane de lei (incluzând prețurile tablourilor, dar și comisioanele) pentru a-și adjudeca cele patru lucrări. După ce Artmark a sesizat tentativa de înșelăciune, reprezentanții casei de licitații au depus plângere la DIICOT, iar procurorii au intrat pe fir și l-au și identificat pe D.T.. Acesta a fost trimis în judecată pentru fals informatic, însă, în ciuda acestor fapte, instanța l-a condamnat pe autor la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

În motivarea deciziei, judecătorii Curții de Apel București au apreciat că "ar exista posibilitatea antrenării răspunderii civile delictuale a inculpatului doar în acele situaţii în care acesta ar fi fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea unor infracţiuni de rezultat, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză, de vreme ce pentru infracţiunile pentru care se putea stabili un prejudiciu, procurorul de caz a dispus clasarea, respectiv, în ceea ce privește săvârşirea a două tentative la infracțiunea de înșelăciune (licitațiile la care a participat autorul necunoscut care și-a atribuit identitatea nereală) (...), întrucât faptele nu au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, constând în intenția calificată prin scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos patrimonial injust".

Cu alte cuvinte, autorul, care este inginer de profesie și administrator al unei societăți comerciale, n-ar fi avut intenția de a frauda casa de licitații, iar fapta nu s-ar fi materializat până la capăt. De altfel, casa de licitații Artmak și persoana căreia i-a fost clonată identitatea n-au obținut nici despăgubirile solicitate. Motivul invocat de instanță este faptul că "infracțiunea de fals informatic ce face obiectul prezentei cauze este o infracțiune de pericol și este incompatibilă cu existența laturii civile, întrucât lipsește prejudiciul ce ar trebui reparat. Mai mult, în mod corect, instanța de fond a învederat că, pentru repararea unui eventual prejudiciu, pentru demnitate sau alte aspecte privind derularea activităților specifice licitaţiei publice, părţile civile au posibilitatea formulării unor acțiuni în materie civilă". Decizia Curții de Apel este definitivă.