Sâmbăta Mare: Tradiții și obiceiuri - Ce trebuie să faci si sa nu faci în această zi sfântă

Postat la: 18.04.2020 |

Sâmbăta Mare: Tradiții și obiceiuri - Ce trebuie să faci si sa nu faci în această zi sfântă

Sâmbăta Mare reprezintă ultima zi din Postul Paștelui și Săptămâna mare, dar și ziua în care toți credincioșii așteaptă învierea lui Iisus. În Sâmbăta Mare, femeile trebuie să pregătească marea majoritatea bucatelor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri hainelor noi pe care cei din familie urmează să le îmbrace în zilele de Paşti.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde și zicerea: „Craciunul este sătul iar Pastele este fudul". Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Momentul ritual al facerii pascăi, în Sâmbăta Mare, amplasat şi în Joia Mare, capătă frecvent valenţe magice deosebite, prin plasarea într-o cosmogonie originală a gospodinei: fie că trimite la naşterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se dă aluatului), femeia căpătând astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebită, care poate să fie valorificată şi în gospodărie (ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigura rodirea, semănarea vegetaţiei din grădină în această zi, pasca specială realizată pentru vite etc.). Cel de-a doilea mare moment ritual este dat de ajunul marii sărbători. Este noaptea când se deschid cerurile, când ard comorile şi când, în general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasă.

În Sâmbăta Mare, fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică pentru sfinţire. În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac, ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodina, semn de preţuire a sărbătorii pascale, dar şi de mândrie personală.

În Sâmbăta Mare, veşmintele preotului şi acoperămintele bisericii se schimbă cu cele de culoare luminoasă, iar credincioşii finalizează pregătirile pentru sărbătoarea cea mare, Învierea Domnului.

Sâmbata Mare și Noaptea de Înviere, superstiţii şi obiceiuri

- în Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor şi fac ultimele retuşuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de Paşti. Se sacrifică mieii.- de Paşti se spune că femeile trebuie să aibă măcar o camaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.- începând de luni şi până sâmbătă se îmbracă haine de doliu. În ziua de Învinere se schimbă hainele cu altele noi, albe.

- dacă vrei sa iți împlinească cele mai arzătoare dorințe, nu trebuie să dormi cu nici un chip în noaptea de Sâmbăta Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile și Domnul poate vedea și dărui înlăuntrul ființei tale

- dacă te împiedici în timp ce te îndrepți către slujba de Înviere, se spune că vei avea un an greu și plin de încercări

- ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.

- în noaptea de Înviere se deschid cerurile, ard comorile pământului, şi acum este moment prielnic pentru vrăji şi farmece;

- cine se va naşte de Paşte, când se trag clopotele, va fi un om norocos de-a lungul vieţii;

- se crede că sufletele celor care mor în Sâmbăta mare oscilează între Rai şi iad, între lumea viilor şi lumea morţilor;

- nu este bine să pui mâna pe sare, pentru că iţi vor asuda mâinile la vară

- se crede că în cele trei zile de Paşte ard, în cer, nevăzute, trei candele mari.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Sâmbăta Mare: Tradiții și obiceiuri - Ce trebuie să faci si sa nu faci în această zi sfântă

Postat la: 18.04.2020 |

0

Sâmbăta Mare reprezintă ultima zi din Postul Paștelui și Săptămâna mare, dar și ziua în care toți credincioșii așteaptă învierea lui Iisus. În Sâmbăta Mare, femeile trebuie să pregătească marea majoritatea bucatelor, să deretice prin încăperi şi să facă ultimele retuşuri hainelor noi pe care cei din familie urmează să le îmbrace în zilele de Paşti.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşti nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde și zicerea: „Craciunul este sătul iar Pastele este fudul". Principala grijă a oamenilor, înaintea Paştilor, este aceea de a-şi primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Momentul ritual al facerii pascăi, în Sâmbăta Mare, amplasat şi în Joia Mare, capătă frecvent valenţe magice deosebite, prin plasarea într-o cosmogonie originală a gospodinei: fie că trimite la naşterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se dă aluatului), femeia căpătând astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebită, care poate să fie valorificată şi în gospodărie (ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigura rodirea, semănarea vegetaţiei din grădină în această zi, pasca specială realizată pentru vite etc.). Cel de-a doilea mare moment ritual este dat de ajunul marii sărbători. Este noaptea când se deschid cerurile, când ard comorile şi când, în general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasă.

În Sâmbăta Mare, fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică pentru sfinţire. În el aşterne un ştergar curat şi aşează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac, ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodina, semn de preţuire a sărbătorii pascale, dar şi de mândrie personală.

În Sâmbăta Mare, veşmintele preotului şi acoperămintele bisericii se schimbă cu cele de culoare luminoasă, iar credincioşii finalizează pregătirile pentru sărbătoarea cea mare, Învierea Domnului.

Sâmbata Mare și Noaptea de Înviere, superstiţii şi obiceiuri

- în Sâmbăta Mare femeile pregătesc majoritatea mâncărurilor şi fac ultimele retuşuri pentru hainele cele noi ce vor fi purtate în zilele de Paşti. Se sacrifică mieii.- de Paşti se spune că femeile trebuie să aibă măcar o camaşă nouă, iar bărbaţii măcar o pălărie.- începând de luni şi până sâmbătă se îmbracă haine de doliu. În ziua de Învinere se schimbă hainele cu altele noi, albe.

- dacă vrei sa iți împlinească cele mai arzătoare dorințe, nu trebuie să dormi cu nici un chip în noaptea de Sâmbăta Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile și Domnul poate vedea și dărui înlăuntrul ființei tale

- dacă te împiedici în timp ce te îndrepți către slujba de Înviere, se spune că vei avea un an greu și plin de încercări

- ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.

- în noaptea de Înviere se deschid cerurile, ard comorile pământului, şi acum este moment prielnic pentru vrăji şi farmece;

- cine se va naşte de Paşte, când se trag clopotele, va fi un om norocos de-a lungul vieţii;

- se crede că sufletele celor care mor în Sâmbăta mare oscilează între Rai şi iad, între lumea viilor şi lumea morţilor;

- nu este bine să pui mâna pe sare, pentru că iţi vor asuda mâinile la vară

- se crede că în cele trei zile de Paşte ard, în cer, nevăzute, trei candele mari.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE