• Tweet

Pâinea se va scumpi cu câteva procente începând chiar din această lună, din cauza majorării tarifelor la electricitate şi gaze naturale, dar şi al costurilor cu materia primă şi forţa de muncă.

"Preţul materiei prime a crescut, preţul forţei de muncă, la fel. Pe lângă toate acestea, am primit notificări de la furnizorii de gaze şi de energie electrică pentru a ne informa că majorează tarifele cu 25%. Dacă ţigara s-a scumpit, nu trebuie să scumpim şi pâinea? Dacă, înainte, o pâine costa cât o ţigară, trebuie să coste şi de aici încolo cât costă o ţigară. (...) În momentul de faţă, preţul franzelei variază între 0,60 lei şi 1,30 lei. Dacă fiecare adaugă un minimum de 0,20 lei, atunci produsul va costa între 0,80 şi 1,5 lei. Vorbim de franzela de 300 de grame. Calculele noastre strict făcute pe brutăria ROMPAN - Proiect Service - ne arată că acesta este intervalul la care trebuie să ne referim. Sigur, dacă un produs costă 4 lei, nu mai vorbim de o majorare de 0,20 lei, ci de altceva", a explicat preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase - ROMPAN, Aurel Popescu, prezent la standul Asociaţiei de la INDAGRA.

În schimb, dacă luăm în calcul preţul unui covrig, produs care a înregistrat cea mai mare creştere pe consum, şeful ROMPAN susţine că majorarea de la 1 leu la 1,5 lei pe bucată a fost un "pic mai mare decât trebuia".

"Legat de covrig, trebuie să luăm în calcul nu numai aceste creşteri. Este problema şi restului la produs pe care îl dai omului. Am făcut un experiment: am aruncat 10 bani pe jos pentru a vedea câte persoane se apleacă să ridice moneda. Nici la 25 de oameni nu s-a aplecat unul să ia 10 bani sau 20 de bani. Însă, dacă persoanele observă o monedă de 50 de bani, pe aceea o ridică. Este bună şi la cărucioarele din supermarket, şi la cafeaua de la automat. Atunci, decât să nu-i dai rest omului sau să-i umpli buzunarul de mărunţiş, sunt convins că majorarea de preţ a fost un pic mai mare decât trebuia, astfel încât să fie eliminată această chestie cu restul dat clientului", a subliniat Popescu.

În ceea ce priveşte preţul actual al materiei prime, reprezentantul brutarilor afirmă că anul acesta preţul s-a majorat semnificativ, până la 850 lei/tona de grâu, faţă de 650 de lei/tonă în 2017.

"Nici nu putem compara preţul faţă de recolta anului trecut, pentru că anul trecut am avut un preţ aproape liniar pe tot parcursul anului. În schimb, anul acesta, am cumpărat grâu la recoltare cu 650 lei/tonă, în timp ce acum cumpărăm cu 850 lei tona. A crescut foarte mult preţul, cu aproximativ 25 de procente. Indiferent ce-am face, dacă am aduce grâu din afară pentru a-l ameliora pe cel românesc, ar însemna să avem costuri mari, mult mai mari decât cu grâul românesc. De aceea, suntem sortiţi să mâncăm acest grâu care a rămas în ţară", a spus Popescu.

Pe de altă parte, şeful ROMPAN consideră că recoltă de grâu a României obţinută anul acesta se situează sub nivelul a 10 milioane de tone, deşi ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat o producţie record care a depăşit cu 200.000 de tone pragul de 10 milioane de tone.

"Conform datelor pe care le deţinem, provenite de la asociaţiile membre ale OIPA (Organizaţia Interprofesională pe Produs Cereale şi Produse Derivate din România), producţia de grâu a României, aferentă acestui an, se situează sub nivelul a 10 milioane de tone. Oricum ar fi, producţia de grâu a anului în curs este una cu mult mai mare decât ceea ce consumăm noi în România şi creează un disponibil pentru export de circa 5-6 milioane de tone. Nu ar fi problemă din acest punct de vedere. Problema este însă calitatea materiei prime. Am avut necazuri mari generate de intemperii, de ploile din perioada recoltării, astfel că mai bine de 50 de procente din recolta de grâu au avut afectaţi indicii de panificaţie. Dacă luăm în calcul că 50% este grâu bun şi 50% cu indici mai slabi calitativ, înseamnă că dacă am exportat până acum patru milioane de tone şi mai urmează să comercializăm peste graniţă încă 1,5 milioane de tone, materia primă de bună calitate a plecat la export, iar grâul cu indici mai slabi rămâne în ţară. De acum încolo, suntem sortiţi să facem pâine din grâu cu indici de panificaţie mai slabi", subliniază liderul patronatului ROMPAN.

Întrebat dacă mai există pe stoc grâu din anul agricol anterior, el a răspuns: "Am avut, dar l-am mâncat".

"Din acest punct de vedere, vom avea de dovedit că brutarii noştri sunt maeştri buni şi că vom reuşi să facem o pâine bună dintr-un grâu mai slab calitativ, cel din acest an. În primul rând, vorbim de greutatea hectolitrică a grâului, parametru care a fost afectat puternic şi care generează un randament mic în moară. Din acest motiv, din punctul de vedere al costurilor, suntem la pământ. În al doilea rând, discutăm de probleme cu nivelul proteinei şi, legat de proteină, este şi glutenul grâului. (...) S-a deteriorat foarte mult bobul de grâu în perioada recoltării şi, din această cauză, sigur, i-a scăzut calitatea. A fost spălat bine de ploi, a rămas cu umiditate multă, a încolţit în spic ş s-au întâmplat foarte multe fenomene", a adăugat Popescu.

De asemenea, unul dintre subiectele cele mai dureroase pentru industria de morărit şi panificaţie, şi nu numai, este cel legat de deficitul forţei de muncă, despre care preşedintele ROMPAN vorbeşte de câţiva ani buni, dar care devine tot mai acut în ultima perioadă.

"Situaţia este ceva mai bună decât va fi anul viitor. Adică, este mai proastă decât anul trecut şi anul viitor cred că va fi şi mai proastă. Avem aceste probleme cu forţa de muncă nu numai noi în sector. Vorbim aici de toată industria alimentară şi, cred, toată economia ţării are aceeaşi problemă. Soluţia de redresare a situaţiei ar fi aceea de a plăti salarii care să îi determine pe români să rămână în ţară. Concret, un salariu ar trebui să fie undeva la 1.000 de euro sau cât îi rămân unui conaţional în Spania, Italia sau unde munceşte, minus cheltuielile pe care le are cu cazarea şi celelalte. Fără salarii mari, nu putem sta de vorbă despre stabilitatea forţei de muncă şi despre asigurarea forţei de muncă. În al doilea rând, este necesar, din punct de vedere educaţional, să lucrăm foarte mult cu Ministerul Învăţământului, cu Ministerul Agriculturii, cu liceele agricole, astfel încât să putem găsi tineri care să intre în aceste şcoli şi să-i atragem", a precizat Popescu.

Potrivit sursei citate, deficitul la nivel de ramură este de câteva mii de oameni.

"Dacă noi avem în prezent 40.000 de angajaţi, deficitul este de cel puţin 10 procente", afirmă şeful ROMPAN.

În prezent, în industria de morărit şi panificaţie lucrează în jur de 60.000 de oameni, mai puţin cu 10.000 faţă de anii trecuţi, iar consumul de pâine a scăzut şi el din cauza numărului mare de români plecaţi peste hotare, de la peste 90 de kilograme/locuitor/an la puţin peste 80 de kilograme. În comparaţie cu ţări din UE, Germania, Franţa sau Italia, preţul pâinii în România este de aproape trei ori mai mic.

ROMPAN este prima asociaţie constituită în România în 1990 şi cuprinde peste 300 de societăţi din toate domeniile din industrie. Cota de piaţă este de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi. Sectorul înregistrează anual o cifră de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.