• Tweet

Trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă nu exclude posibilitatea ca autorităţile să menţină actualul regim sancţionator instituit prin ordonanţele militare. Acest lucru se poate realiza prin corelarea anumitor texte de lege, astfel că românii nu vor scăpa de amenzi odată cu eventualitatea instituirii stării de alertă, aflată o treaptă mai jos faţă de starea de urgenţă.

Autorităţile au în evaluare toate posibilităţile după data de 15 mai, de la prelungirea stării de urgenţă, instituirea stării de alertă, emiterea ordinului privitor la epidemie cu risc major, dar şi varianta în care nu va fi necesară nicio formă specială, a declarat, ieri, premierul Ludovic Orban. El a precizat că o decizie va fi luată în funcţie de evoluţia epidemiei.

Starea de alertă va presupune ordonanţe de urgenţă

Experţii în Drept susţin că autorităţile nu vor mai putea da amenzi în baza ordonanţelor militare, cele în vigoare în prezent, însă nimic nu le poate împiedica să păstreze sau să modifice regimul sancţionator în alte norme juridice, emise odată cu instituirea noii stări, cea de alertă.

„În perioada stării de urgenţă, vor fi active toate dispoziţiile date prin ordonanţele militare. După încetarea perioadei de urgenţă, Parlamentul şi Guvernul, alături de autorităţile statului, pot dispune alte măsuri, astfel încât aceste măsuri să conducă spre diminuarea riscului epidemiologic la nivel social. De asemenea, se pot impune şi altfel de măsuri, care pot fi dispuse prin ordonanţe de urgenţă sau, de asemenea, sancţiuni prin intermediul Parlamentului, prin legi. Este vorba despre noi acte care să impună anumite interdicţii. Aceste noi acte pot fi emise de Comitete stabilite sau chiar de Guvern, prin ordonanţe de urgenţă, ori de Parlemant, prin legi. Este un proces legislativ prin care autorităţile se adaptează la noua situaţie. În perioada stării de urgenţă, am avut reglementări prin ordonanţele militare, în perioada stării de alertă vor fi reglementări legislative active prin intermediul ordonanţelor, dispoziţiilor sau chiar prin intermediul legii", a explicat, pentru „Adevărul", avocatul Cristian Ene.

Starea de urgenţă versus starea de alertă

Alt avocat, Adrian Cuculis, spune că diferenţa dintre starea de urgenţă şi starea de alertă este reprezentată, în esenţă, de o schimbare de coordonare la nivelul autorităţilor.

„De fapt, care este diferenţa estenţială dintre starea de urgenţă şi starea de alertă? Una este instituită şi coordonată de către preşedinte, iar alta este instituită şi coordonată de către prim-ministru. Se schimbă coordonarea la nivel de minister. Nu mai este preşedintele coordonatorul principal, ci este premierul. Vicepreşedintele Centrului de coordonare este ministrul de Interne, iar premierul este primul om în stat. Toate deciziile luate la nivelul ăsta pot fi contestate în instanţă fără probleme, pe când pe starea de urgenţă puteai să le conteşti doar pe motive de abuz de putere, atâta tot. Dar acum vor putea fi contestate în instanţă pe orice (n.r. - formă, claritate)", a declarat avocatul Adrian Cuculis.

O schimbare la nivel de autoritate

Schimbarea de coordonare presupune şi o modificare a normelor de drept şi, implicit, a regimului sancţionator. „În momentul în care o ordonanţă militară încetează, cealaltă situaţie (cu sancţiunile contravenţionale raportate la ordonanţa asta militară) nu se mai aplică. Dar dacă ei vor veni şi vor spune că se aplică acele contravenţii referitoare la ordonanţa militară, doar că le vor tranpune în nişte ordonanţe de urgenţă, atunci sigur că va rămâne cuantumul amenzii aşa cum apare în ordonanţa asta care modifică regimul contravenţional, respectiv Ordonanţa 1/1999. Dar asta presupune că vor trebui să spună aşa: întâi se instituie starea de alertă, iar regimul sancţionator este cel prevăzut la Ordonanţa 1/1999. Pentru că, altfel, dacă nu corelează textele astea de lege, în Ordonanţa 1/1999 erau alte legături, respectiv cu starea de urgenţă. Starea de alertă este alta şi trebuie să coreleze cele două situaţii", a explicat avocatul Adrian Cuculis.

Corelarea textelor de lege este necesară

Din punct de vedere juridic, avocatul spune că autorităţile vor trebui să opereze o serie de modificări, dar asta ţine mai degrabă de aspectele „tehnice" ale problemei.

„Mai este o situaţie. În Ordonanţa 21, care reglementează toată socoteala, există şi acolo un regim sancţionator, dar este pe vechea denominare. Vă dau un exemplu: «neconstituirea comitetelor pentru situaţii de urgenţă, planurilor de asigurare a resurselor necesare etc.» - deci, în Ordonanţa 21 care reglementează starea de alertă nu au nişte sancţiuni «pentru popor», sunt mai degrabă pentru organismele care trebuie să se ocupe de starea de alertă. Tu (n.r. - ca autoritate) trebuie să iei textele ordonanţelor militare care spun că nu ai voie să faci asta, asta şi asta, să le transformi în ordonanţe de urgenţă şi să le corelezi cu Ordonanţa 21", a adăugat avocatul.

Măsurile anticoronavirus şi amenzile trec în sarcina autorităţilor locale

La rândul lui, avocatul Daniel Briscan a analizat textele de legi şi trage concluzia că, de fapt, românii nu vor scăpa de amenzi, doar că sancţiunile vor fi emise în baza altor norme de drept. „Nu văd niciun impediment în eventuala menţinere de către autorităţi, prin diverse tehnici legislative a unor sancţiuni contravenţionale care operează acum, şi nici eventuala apariţie a unor alte sancţiuni contravenţionale", a explicat, pentru „Adevărul", avocatul Adrian Briscan.

În afară de baza legală şi perioada de aplicare, Hotărârea de declarare a stării de alertă cuprinde măsurile dispuse precum şi obligaţiile cetăţenilor şi ale operatorilor economici în ceea ce priveşte participarea la activităţi în folosul comunităţilor locale, explică Adrian Briscan.

„Centrele operative care se constituie numai la declararea stării de alertă, pe timpul funcţionării lor, îndeplinesc atribuţii de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate. Potrivit Ordonanţei nr.2/2001 referitoare la regimul juridic al contravenţiilor, prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili şi sancţiona contravenţii în toate domeniile de activitate", spune avocatul Adrian Briscan, după ce a consultat textele de lege.

De asemenea, e de părere avocatul, prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene se stabilesc şi se sancţionează eventuale fapte contravenţionale în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuţii prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenţii prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului.

„Chiar şi Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot stabili şi sancţiona contravenţii în următoarele domenii: salubritate; activitatea din pieţe, curăţenia şi igienizarea acestora; întreţinerea parcurilor şi spaţiilor verzi, a spaţiilor şi locurilor de joacă pentru copii; amenajarea şi curăţenia spaţiilor din jurul blocurilor de locuinţe, precum şi a terenurilor virane; întreţinerea bazelor şi obiectivelor sportive aflate în administrarea lor; întreţinerea străzilor şi trotuarelor, a şcolilor şi altor instituţii de educaţie şi cultură, întreţinerea clădirilor, împrejmuirilor şi a altor construcţii; depozitarea şi colectarea gunoaielor şi a resturilor menajere. Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate stabili şi alte domenii de activitate din competenţa consiliilor locale ale sectoarelor, în care acestea pot stabili şi sancţiona contravenţii", a mai spus avocatul.

Mizerie şi mâncare stricată în centre de carantină

Camere murdare, saltele şi perne pătate, neigienizate, lenjerie murdară, alimente expirate şi bucătării cu pereţi plini de grăsime. Asta a descoperit Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) la un centru din judeţul Dolj unde erau cazate mai multe persoane aflate în carantină instituţionalizată, dar şi la alte două societăţi din acelaşi judeţ care asigurau servicii de catering pentru cei aflaţi în carantină. În urma controlului efectuat marţi de către inspectorii ANPC asupra spaţiilor de cazare aparţinând societăţii SC Flormang Com SRL din Dolj, au fost constatate condiţii de igienă improprii, lenjerie, saltele şi perne pătate, neigienizate şi lipsa curăţeniei în camerele destinate persoanelor aflate în carantină instituţionalizată. „Acest centru a fost închis şi cele aproximativ 85 de persoane care se aflau acolo vor trebui relocate", a declarat, pentru „Adevărul", directorul executiv al ANPC, Paul Anghel.

În cadrul aceluiaşi control, comisarii ANPC au descoperit abateri şi în ceea ce priveşte securitatea alimentară şi la alte două societăţi care asigurau, prin servicii de catering, alimentaţia pentru persoanele aflate în carantină.

„În urma acţiunilor desfăşurate la societăţile comerciale SC Flormang Com SRL, SC Lorpal SRL (Casa Zamfirescu) şi SC MBI Travel SRL, s-au constatat numeroase abateri la blocurile alimentare: nerespectarea condiţiilor de depozitare a alimentelor; folosirea de materii prime cu durata valabilităţii depăşită sau care nu erau însoţite de eticheta de produs de unde să rezulte principalele elemente de identificare şi caracterizare; schimbarea stării termice a produselor; în spaţiile de pregătire a preparatelor culinare se utilizau ustensile depreciate, iar condiţiile igienice erau necorespunzătoare, respectiv paviment depreciat, pereţi cu urme de grăsime, hote murdare cu urme de grăsime arsă", se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

De asemenea, în urma unei postări pe Facebook, inspectorii ANPC s-au autosesizat cu privire la calitatea hranei distribuită altor persoane aflate în carantină în judeţul Teleorman. În urma controlului efectuat la societatea Nutrelo Group din Turnu Măgurele, acolo unde erau cazate acestea, s-a descoperit că materiile prime din care era preparată hrana erau expirate, etichetele lipseau, iar carnea pentru gătit nu era păstrată la temperatura de refrigerare.