Transporturile şi Sănătatea - domeniile cu cea mai mare instabilitate ministerială

Postat la: 26.07.2017 |

Centrul pentru promovarea Participării şi Democraţiei (CPD), din cadrul SNSPA, a lansat recent o analiză din care reiese că Sănătatea şi Transporturile, unde s-au succedat 25 de miniştri în 27 de ani, sunt domeniile unde se înregistrează cea mai mare instabilitate ministerială din România.

„Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate şi la Transporturi, unde s-au succedat 25 de miniştri în 27 de ani. Urmează Educaţia şi Afacerile Interne, fiecare cu câte 24 de miniştri", conform studiului. Analiza a sintetizat date publice din nouă state din Uniunea Europeană, respectiv România, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia şi Ungaria. Studiul a fost făcut în legătură cu guvernul central/federal și cu şase ministere centrale/federale (Educație, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne, Transporturi). Scopul analizei este să verifice nivelul de incertitudine și de instabilitate ministerială, măsurabil prin numărul de persoane care au ocupat postul de prim-ministru, respectiv de ministru pentru un domeniu, conform CPD.

„Schimbările guvernamentale/ministeriale foarte dese din România (prin remanieri sau diverse forme de crize politice) indică un simptom mai larg, care a ajuns să fie o caracteristică a guvernelor românești - prin comparație atât cu state occidentale cu democrații consolidate (Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania), dar și cu state din Europa de Est, cu democrații tinere, aparent similare cu România (Bulgaria, Polonia, Ungaria)", conform analizei Centrului.

În urma analizării datelor colectate, analiştii au ajuns la concluzia că România are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială, urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia. În toate cele şase domenii analizate, România a schimbat din 1990 până în prezent cca 150 de miniştri, de trei ori mai mulţi decât Germania.

Conform sursei citate, alte state democratice occidentale au mult mai multă stabilitate guvernamentală - Germania este la polul opus României. „Instabilitatea guvernamentală în România creşte în timp - din 2010 avem o creştere a instabilităţii (comparativ cu anii '90 sau 2000), fără legătură cu numărul de guverne. Există domenii în care instabilitatea ministerială s-a accentuat în ultima perioadă (2010-2017). În ultima decadă, Educaţia a cunoscut o creştere importantă a instabilităţii, la nivelul conducerii ministerului de resort, comparativ cu decadele anterioare (1990-1999; 2000-2009)", potrivit concluziilor studiului Centrului pentru promovarea Participării şi Democraţiei.

Comparativ cu alte state, la un număr similar de premieri, România a schimbat mult mai des miniştrii. Dar chiar şi la numărul total de premieri, există instabilitate în România, câtă vreme doar trei dintre aceştia au avut un mandat întreg (din totalul de 14). „Comparativ, zona de Apărare are mai multă stabilitate în România în prezent faţă de anii '90. La fel, zona Afacerilor Externe are o mai mare stabilitate în România", potrivit sursei menţionate. Germania are cea mai mare stabilitate ministerială, împreună cu Marea Britanie. Franţa, deşi are număr mare de premieri, nu are schimbări foarte multe la nivel de miniştri - ceea ce creează mai multă stabilitate, conform studiului CDP.

„Rezistenţa/„speranţa de viaţă" în mandat a unui ministru, în România, este în medie de cca un an. Aceasta este cea mai scurtă durată a unui mandat pentru un ministru, raportat la celelalte ţări analizate. Spre comparaţie, în Germania, un ministru rezistă cca trei ani în funcţie - ceea ce oferă o mai mare stabilitate", potrivit concluziilor studiului.

Centrul pentru promovarea Participării şi Democraţiei este o unitate de cercetare, analiză şi evaluare a participării cetăţenilor la procesul democratic, atât la nivel naţional, cât şi european. Creat în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), CPD reuneşte experţi în domenii precum ştiinţa politică, sociologie, ştiinţe administrative, comunicare, relaţii internaţionale sau studii europene şi reprezintă o materializare a rolului şi a statutului SNSPA de Şcoală de guvernare.