• Tweet

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a trimis aseara o scrisoare catre toti ministrii Justitiei din tarile Uniunii Europene, referitoare la fostul procuror sef al DNA Laura Codruta Kovesi.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, in prezent presedintele Consiliului pentru Justitie si Afaceri Interne (JAI), a trimis omologilor sai din tarile membre ale UE o scrisoare prin care le comunica o serie de informatii legate de unele decizii ale CCR. Este vorba despre decizia prin care s-a clarificat rolul Presedintelui Republicii si al Ministrului Justitiei in ceea ce priveste revocarea procurorului sef al DNA, cea prin care s-a atestat aparitia unui conflict juridic cu caracter constitutional creat prin ingerinta DNA in procesul legislativ si cea prin care s-a constatat neconstitutionalitatea protocoalelor incheiate de SRI cu Parchetul General de pe langa ICCJ. Numitorul comun al respectivelor informatii era persoana procurorului Laura-Codruta Kovesi, desi numele sau se regaseste abia in ultimul rand al penultimului paragraf, cand este mentionata prezenta sa printre semnatarii amintitelor protocoale.

„Stimate domnule ministru,

In contextul discutiilor privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, in principal si in subsidiar, un conflict de constitutionalitatea dintre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, generata de refuzul Presedintelui Romaniei de a pune in aplicare cererea de concediere a Procurorului sef al Departamentului National Anticoruptie, va rog sa imi permiteti sa prezint mai jos cateva aspecte incluse in Decizia Curtii Constitutionale nr. 358/30 mai 2018, publicata in Jurnalul Oficial nr. 473 din 7 iunie 2018.

Calin Popescu Tariceanu, despre candidatura Laurei Codruta Kovesi la sefia Parchetului European: "Nu prea merge chestia asta"

Prin Decizia nr. 358/2018, Curtea Constitutionala a luat act de existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei si Presedintele Romaniei, generat de refuzul Presedintelui Romaniei de a pune in practica propunerea de concediere a sefului Procuror al Directiei Nationale Anticoruptie. De asemenea, Curtea a decis ca Presedintele Romaniei sa emita decretul privind demiterea procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie.

In considerente, Curtea a recunoscut, printre alte aspecte, faptul ca „daca in cazul numirii in functie de conducere, ministrul justitiei are o larga marja de apreciere, in timp ce Presedintele Romaniei are o marja limitata, in cazul de revocare, ministrul de justitie are o marja minima de apreciere, intrucat limitele impuse de lege sunt extrem de stricte si, in aceste conditii, Presedintele Romaniei nu poate decat sa se opuna dreptului sau de a verifica legalitatea propunerii , si poate refuza aceasta numai daca propunerea nu este conforma cu legea, caz in care procedura va inceta. Desigur, niciun text constitutional nu se opune existentei consultarilor intre cele doua autoritati publice in conformitate cu articolul 1 alineatul (5) si articolul 80 alineatul (2) al doilea paragraf din Constitutie, dar avand in vedere ca intreaga procedura se desfasoara in timp ce puterea discretionara / marja de apreciere a ministrului justitiei - ministrul care joaca un rol central in procedura - este minim, puterea discretionara a presedintelui nu poate fi recunoscuta in nici un fel. Prin urmare, Presedintele Romaniei are o singura competenta legata de aceasta procedura, limitata la verificarea conditiilor de legalitate a procedurii „.

Mai mult, Curtea a recunoscut de asemenea ca Presedintele Romaniei nu isi poate exercita puterile legale intr-un sens care ar afecta textul constitutional. De aceea, competenta sa este de a controla legalitatea masurii, si anume propunerea de revocare, deoarece nu poate invoca aspecte legate de oportunitatea propunerii sau nu poate efectua o evaluare a activitatii procurorului sef / procurorului general, dupa cum este cazul. Prin urmare, puterea de decizie a presedintelui Romaniei se limiteaza la conditiile de legalitate ale propunerii de revocare depuse.

Mentionam ca inainte, prin Decizia nr. 68/2017, Curtea Constitutionala a declarat ca „exista un conflict juridic de natura constitutionala care exista intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie si Guvernul Romaniei, generat de actiunea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie sa isi asume competenta de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv al Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 13/2017, in timp ce incalca competentele constitutionale ale Guvernului si ale Parlamentului, prevazute la art. 115, par. (4) si (5) din Constitutie, respectiv ale Curtii Constitutionale, prevazute la art. 146, litera d din Constitutie.

In acest context, Curtea a recunoscut ca prin conduita sa, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie a actionat ultra viressi a preluat o competenta pe care nu o are - controlul modului de adoptare a unui act normativ, sub aspectul legalitatii si oportunitatii acestuia, care au afectat buna functionare a unei autoritati.

Mai mult decat atat, in ceea ce priveste Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, comportamentul compatibil cu Constitutia apare (...), si anume exercitarea competentelor stabilite prin lege in conformitate cu dispozitiile constitutionale privind separarea puterilor de stat si, prin urmare, abtinerea de la orice actiune care ar putea avea drept efect subrogarea in competentele unei alte institutii publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de urmarire penala in ceea ce priveste legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor .

In ultimele saptamani, a avut loc o discutie importanta pe plan international despre o serie de protocoale semnate intre serviciul de informatii al Romaniei, SRI si diverse institutii din sistemul justitiei. Dezvaluirea acestor protocoale anterioare secretului l-a facut pe prim-vicepresedintele CE, Frans Timmermans, sa declare:

Climatul necesar reformei s-a deteriorat datorita protocoalelor secrete dintre procuratura si serviciile de informatii. Solicit autoritatilor romane sa efectueze investigatii complete si impartiale cu privire la aceasta problema. Romanii merita o ordine de aplicare a legii cu toate autoritatile supravegheate in mod corespunzator si o independenta judiciara deplina.

Protocoalele, de cand au fost declarate neconstitutionale, aduc aminte de amestecul politicului, de Securitate si de aplicarea legilor atat de cunoscuta in tara noastra in perioada regimului comunist. Printre semnatarii acestor pacte secrete si antidemocratice a fost Laura Codruta Kövesi".