Victor Ciorbea explica in 10 pagini de ce nu a sesizat CCR in cazul Legilor Justitiei

Postat la: 06.11.2018 | Scris de: ZIUA NEWS

Victor Ciorbea explica in 10 pagini de ce nu a sesizat CCR in cazul Legilor Justitiei

Modificarile sunt "expresia optiunii legiuitorului", "criticile de neconstitutionalitate nu pot fi primite" sau "noile reglementari nu sunt de natura sa aduca atingere legii fundamentale", sunt o parte din concluziile Avocatului Poporului, privind modificarile la Legile Justitiei.

Institutia a transmis, pe 5 noiembrie, Forumului Judecatorilor din Romania, motivele pentru care a respins trei solicitari, facute de asociatia de magistrati, de sesizare a Curtii Constitutionale in cazul Legilor Justitiei. Acestea au fost facute pe 23 iulie 2018, 10 septembrie 2018 si 12 septembrie 2018.

Practic, FJR a cerut Avocatului Poporului (AP), Victor Ciorbea, sesizarea imediata a Curtii Constitutionale, in ceea ce priveste dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.234/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor care afecteaza, conform Comisiei de la Venetia, independenta Justitiei.

AP a raspuns pe 10 pagini ca in acest caz nu se impune sesizarea CCR. De altfel, se arata chiar in primele randuri ca, din punctul sau de vedere transmis la CCR, aceste modificari sunt constitutionale. Singurele hibe identificate de AP au fost suprapunerea unor norme legale si formularea imprecisa a unor articole, dar care ar fi fost remediate de CCR.

In cazul opiniilor formulate de Comisia de la Venetia, AP face trimitere la unele decizii date de CCR anul acesta, in cazul unor exceptii referitoare la modificarile aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciara.

"Avand in vedere insa stadiul procedurii legislative constitutionale in care se afla Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, respectiv faptul ca procedura parlamentara de adoptare a actului normativ s-a finalizat, Parlamentul adoptand o lege, care este supusa controlului de constitutionalitate, Curtea constata ca, din perspectiva atributiilor sale si a controlului pe care aceasta il realizeaza exclusiv prin raportare la normele constitutionale, opinia transmisa de Comisia de la Venetia nu poate fi valorificata in cadrul examenului de constitutionalitate.

Recomandarile formulate de forul international ar fi putut fi utile legiuitorului, in procedura parlamentara de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, Curtea Constitutionala fiind abilitata la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu Legea fundamentala, si nicidecum la verificarea oportunitatii unei solutii legislative sau alteia, aspecte care intra in marja de apreciere a legiuitorului, in cadrul politicii sale in materia Legilor Justitiei", arata Decizia CCR 357/2018 din 8 iunie 2018.

Referitor la criticile privind infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, AP precizeaza ca aceasta nu constituie o problema de constitutionalitate.

"Infiintarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competenta materiala (DNA si DIICOT) sau personala (Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie) constituie expresia optiunii legiuitorului, care, in functie de necesitatea prevenirii si combaterii anumitor fenomene infractionale, decide cu privire la oportunitatea reglementarii acestora", explica Avocatul Poporului.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Victor Ciorbea explica in 10 pagini de ce nu a sesizat CCR in cazul Legilor Justitiei

Postat la: 06.11.2018 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Modificarile sunt "expresia optiunii legiuitorului", "criticile de neconstitutionalitate nu pot fi primite" sau "noile reglementari nu sunt de natura sa aduca atingere legii fundamentale", sunt o parte din concluziile Avocatului Poporului, privind modificarile la Legile Justitiei.

Institutia a transmis, pe 5 noiembrie, Forumului Judecatorilor din Romania, motivele pentru care a respins trei solicitari, facute de asociatia de magistrati, de sesizare a Curtii Constitutionale in cazul Legilor Justitiei. Acestea au fost facute pe 23 iulie 2018, 10 septembrie 2018 si 12 septembrie 2018.

Practic, FJR a cerut Avocatului Poporului (AP), Victor Ciorbea, sesizarea imediata a Curtii Constitutionale, in ceea ce priveste dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.234/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor care afecteaza, conform Comisiei de la Venetia, independenta Justitiei.

AP a raspuns pe 10 pagini ca in acest caz nu se impune sesizarea CCR. De altfel, se arata chiar in primele randuri ca, din punctul sau de vedere transmis la CCR, aceste modificari sunt constitutionale. Singurele hibe identificate de AP au fost suprapunerea unor norme legale si formularea imprecisa a unor articole, dar care ar fi fost remediate de CCR.

In cazul opiniilor formulate de Comisia de la Venetia, AP face trimitere la unele decizii date de CCR anul acesta, in cazul unor exceptii referitoare la modificarile aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciara.

"Avand in vedere insa stadiul procedurii legislative constitutionale in care se afla Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, respectiv faptul ca procedura parlamentara de adoptare a actului normativ s-a finalizat, Parlamentul adoptand o lege, care este supusa controlului de constitutionalitate, Curtea constata ca, din perspectiva atributiilor sale si a controlului pe care aceasta il realizeaza exclusiv prin raportare la normele constitutionale, opinia transmisa de Comisia de la Venetia nu poate fi valorificata in cadrul examenului de constitutionalitate.

Recomandarile formulate de forul international ar fi putut fi utile legiuitorului, in procedura parlamentara de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, Curtea Constitutionala fiind abilitata la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu Legea fundamentala, si nicidecum la verificarea oportunitatii unei solutii legislative sau alteia, aspecte care intra in marja de apreciere a legiuitorului, in cadrul politicii sale in materia Legilor Justitiei", arata Decizia CCR 357/2018 din 8 iunie 2018.

Referitor la criticile privind infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, AP precizeaza ca aceasta nu constituie o problema de constitutionalitate.

"Infiintarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competenta materiala (DNA si DIICOT) sau personala (Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie) constituie expresia optiunii legiuitorului, care, in functie de necesitatea prevenirii si combaterii anumitor fenomene infractionale, decide cu privire la oportunitatea reglementarii acestora", explica Avocatul Poporului.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE