Vinovații fără vină. Sau „vina nevinovaților"?

Postat la: 23.12.2018 |

Vă propun mai mult decât un joc de cuvinte. Să încercăm să aflăm dacă, așa cum spun unii, Curtea Constituțională a dat de pământ cu Justiția, determinând rejudecarea unui mare număr de procese penale. Să răspundem la întrebarea, dacă persoanele implicate sunt nevinovate. Și, în fine, să răspundem la cea mai scandaloasă provocare. Dacă completurile de cinci au fost ilegale, cum au fost cele de trei judecători?

În ultimii ani, s-au judecat de către Înalta Curte sute de procese, lăsate cu condamnarea unui număr și mai mare de persoane de către completuri, care se constată astăzi că au fost ilegale. A stabilit acest lucru în mod implacabil Curtea Constituțională. Prin urmare, în toate aceste cazuri s-a comis un abuz. Consecința e că, pe măsură ce se formulează solicitări, toate procesele se rejudecă. Primele, cum este și firesc, vizează persoane aflate după gratii sau într-o fază finală a deliberărilor. Vor urma însă cu certitudine și persoanele care și-au executat pedepsele și care au diferite interdicții.

Se poate spune cumva că a greșit Curtea Constituțională? Că a dat peste cap sistemul de Justiție? Că îi apără pe corupți? Că face inutilă întreaga muncă de până acum a procurorilor și judecătorilor? Evident, nu. Dar fiecare persoană vinovată sau nevinovată are dreptul la un proces echitabil. Dacă procesele nu au fost echitabile, dacă ele nu au respectat în mod riguros procedurile stabilite prin lege, atunci, în fiecare caz în parte, planează suspiciunea că a fost comis un abuz împotriva unor persoane nevinovate. Această suspiciune, care sapă la temelie încrederea în sistemul de Justiție, nu poate să dispară, decât în condițiile în care întregul proces este rejudecat conform regulilor prevăzute. În consecință, răspunsul corect la această întrebare este că nu CCR a încurcat treburile Înaltei Curți, ci Înalta Curte, cu rea intenție sau din incompetența celor care au condus-o, a măsluit cărțile. Dacă cineva a pus sub semnul întrebării, între paranteze sau a dinamitat dosarele penale, acel cineva trebuie căutat la Înalta Curte și, eventual, în existența și funcționarea blestematului binom sau trinom cu DNA și cu Serviciul Român de Informații.

La a doua întrebare, răspunsul ține de logica formală. Evident că până la proba contrarie, adică până la finalizarea unor procese echitabile, fiecare dintre cei condamnați în baza acestor completuri de cinci, inclusiv Liviu Dragnea, este o persoană nevinovată. Abia după ce aceste procese se judecă în mod corect și după ce sentințele vor rămâne definitive, vom ști cine este vinovat și cine a fost abuzat.

În fine, a treia întrebare reprezintă o provocare extrem de importantă. Ce se întâmplă în viitor cu completurile de trei, unde numărul proceselor care au fost finalizate este și mai mare? Dacă cele de cinci au fost ilegale, întrucât președintele de instanță nu a fost desemnat aleatoriu, în cazul completurilor de trei problema nu se pune în aceeași termeni? Ba da, mă grăbesc să răspund, dar acest fapt evident urmează să fie și el stabilit numai dacă solicită cineva, printr-o nouă decizie CCR sau printr-o decizie a Înaltei Curți. Acolo unde vorbim despre completurile de trei judecători, vor fi puse sub semnul întrebării mii și mii de procese. Finalizate la nivelul tuturor curților de apel din România.

Sorin Rosca Stanescu