D'ale carnavalului...

• Tweet

...de la Rio, bineînțeles! Dar nu mă refer la splendidul show care a încheiat Olimpiada braziliană (Obrigado!), ci la nemărginita rușine a delegației noastre sportive. Suporterii de aici, de-acasă, spun că, pentru bilanțul umilitor de la Rio - locul 47 între națiuni, cu numai 5 medalii (1-1-3) - drapelul României trebuia purtat, simbolic, la ceremonia de închidere de atleta... Florina Pierdevară (clasată a 50-a la 800m)!

Pentru sportul românesc, căruia i s-a feștelit blazonul, chiar a fost o vară pierdută, după ce s-a constatat că aproape 80 de sportivi, din totalul de 97, au fost figuri comice, de carnaval, stârnind tribunelor hohote de râs: Claudia Stef - locul 57, Bobocea -51, Rodean - 50, Arsine - 45 sau Paula Todoran -101, ca să mai citez doar câteva exemple din atletism. Sigur, nu aștepta nimeni zurgălăi de aur, dar ce să caute 22 de atleți la Olimpiadă, când maximum 2-3 puteau spera la accederea în finale?! A fost ca un strigăt de agonie, de vreme ce o mulțime de așa-ziși olimpici de-ai noștri, din multe discipline, au avut prestații lamentabile, fiind eliminați din tururile preliminare, iar apoi au stat liniștiți la plajă pe Copacabana, în aşteptarea bravului luptător cecen Albert Saritov care să le salveze onoarea, știind doar două cuvinte în limba română: "Hai România!".

Și cum să nu se distreze tribunele, când schifiștii noștri de la 2 rame încheie semifinala sosind după... șalupa de urmărire a cursei?! Sau ce șanse putea avea gimnasta de la ritmică, Filioreanu, clasată pe locul 22 din 26 de concurente? Argumentul că are doar 17 ani și ar fi de viitor e numai pentru gogomani, de vreme ce rusoaica Kudriavțeva, care are 18, câștigă de vreo patru ani cam tot ce se putea câștiga în lume?! Cine se miră că ne-a bătut Angola la handbal uită, probabil, slăbiciunile demonstrate de echipă în turneul preolimpic din Norvegia și, ca să venim la adevăr, mie începe să-mi fie dor de Tadici. El ne-a făcut vicecampioni ai lumii, în timp ce Ryde, după cum am văzut, e mai degrabă secundul... Cristinei Neagu. Dar iată că rușii l-au adus înapoi pe vulcanicul Trefilov și sunt campioni olimpici!

Am prevăzut, însă, acest dezastru istoric pentru olimpismul românesc, afirmând chiar în preziua debutului întrecerilor că trei sferturi din delegația noastră nu avea ce să caute acolo. De altfel, un clasament al eficienței țărilor prezente la Rio, realizat de un programator digital, găsește România -cu doar... 4%- pe locul 53, ceea ce spune totul! Nu sunt, totuși, partizanul părerii că vina este (numai) a sportivilor, pe care cade acum măgăreața, ci cred că ea aparţine mai ales celor care au decis numărul și componența delegației. Or, rezultatele de la ora bilanțului dovedesc că decidenții vor fi studiat... horoscoapele olimpicilor aleși, pentru că e clar că nu cunoșteau nivelul de pregătire al majorității celor selecționați și cu atât mai puțin contextul valoric internațional în care urmau să evolueze!

Scuza că bună parte dintre cei trimiși la Rio reușiseră baremurile de calificare la JO nu mai poate sta în picioare decât dacă, eventual, cineva ar fi fost dispus să își asume riscurile și cheltuielile aferente, dar acest cineva nu mai poate fi, în niciun caz, bugetul statului! Poate pricepem acum de unde s-a născut și se perpetuează cacealmaua și ne trezim, fără să ne luăm după vocea unui relativ "nemuritor", care sugerează că unica soluție a relansării sportului autohton ar fi să aducem vreo... 300 de antrenori străini! Ce spui, Franț? Nu de tehnicieni valoroși ducem lipsă, și nici măcar de sportivi cu potențial, ci de o concepție clară și unitară a sportului românesc, care nu poate rezulta decât din experiența și gândirea acestora.

Trebuie constituit rapid un "Sfat al înțelepților", complet apolitic, din care să facă parte nu oportuniști și șmecheri cățărați efemer în funcții de conducere, ci personalități incontestabile ale sportului românesc, gen Victor Mociani, Cristian Gațu, Nicolae Vieru, Ion Țiriac, Octavian Bellu, Ana Pascu etc. Și, înainte de orice altceva, după ce vom face cuvenita plecăciune în fața medaliaților noștri de la Rio, să întoarcem denumirea Comitetului Olimpic Român la formula sa inițială, adăugirea caraghioasă de „Sportiv" lângă „Olimpic" fiind pleonastică şi trădând intențiile mai vechi de subordonare a sportului de performanță la CO(S)R. Ar fi ultima mânărie (sub pretextul viclean al „modelului italian CONI") care va prăbuși definitiv cortina peste sportul tratat ca afacere, dar și sau mai ales peste educația fizică, recunoscută ca prioritate națională!

Horia Alexandrescu