Marius Bostan, Ministrul Comunicațiilor: Internet la sate, securitate informationala si ce e cu "Big Brother"

• Tweet

Marius-Raul Bostan, Ministrul al Comunicațiilor și Societății Informaționale a avut amabilitatea să dea în exclusivitate un interviu pentru "ZIUANEWS". Temele principale ale interviului au vizat programul "România digitală 2020", prevederile Directivei 61 a CE de dezvoltare a rețelei informatice de bandă largă și în zonele cu puțini utilizatori, strategia UE pentru reducere a decalajelor informatice față de USA dar și contribuția României la această strategie. Deasemnea cum este văzut de ministru domeniul legilor "Big Brother" dar și dacă în 2020 va mai exista televiziune în forma actuală.

- Într-un talk show la care ați participat recent la B1TV, ați precizat că "dacă vrea un antreprenor de succes îl poate trânti pe un deputat sau senator în colegiul sau". Până acum am vazut ca numai politicienii i-au "trântit" pe antreprenori, și nu invers. Să ințelegem că acum sunt premizele unei inversări a acestei stări de fapt?

- A fost o exprimare colocvială, în care am vrut să subliniez importanța antreprenorilor, a creatorilor de valoare economică și socială, a celor care, practic, fac să funcționeze rotițele economice ale unei țări, într-o democrație stabilă și funcțională. Orice om politic, indiferent din ce partid face parte, trebuie să țină seama de antreprenori.

- Ce presupune faptul că programul "România digitală 2020" este parte a programului "Europa digitală 2020"? Și aici întrebarea vizeză în special comunitățile din satul românesc, cele izolate față de aglomerările urmane, cu predilecție.

- Programul "România digital 2020", ca parte a programului "Europa digital 2020" setează ținte precise, cum ar fi asigurarea accesului transfrontalier la serviciile online, inter-operabilitate trasnfrontalieră a dispozitivelor, aplicațiilor și serviciilor, încurajarea tranzacțiilor online, accesul la internet, încurajarea cercetării și inovării, creșterea competențelor digitale ale populației și găsirea unor soluții digitale pentru problem sociale stringente. Ambele strategii se adresează mai ales zonelor izolate. Internetul, comunicațiile, investițiile în broadband, în general, pot avea un aport substanțial la dezvoltarea acestor zone și la scoaterea lor din izolare. O prioritate a mandatului meu va fi asigurarea accesului la internet în aceste zone și avem chiar acum în derulare un program european, care presupune introducerea de fibră optică în peste 700 de sate din România, până la sfârșitul acestui an. Este vorba de proiectul RO-NET. Deja am implementat acest proiect în 99 de localități și lucrările continuă. Din păcate, procesele de obținere de autorizații sunt greoaie. Sper ca această problemă să fie rezolvată prin noua lege a infrastructurii de comunicații electronice, proiect ce va fi promovat în ședința de guvern, în scurt timp. Legea va clarifica regimul acestor infrastructuri și va duce, în același timp, și la scăderea costurilor pentru asigurarea accesibilității.

- Suntem obligați de Directiva 61 a CE ca de la 1 ian. 2016 să dezvoltăm rețeua informatică de bandă largă și în zonele cu puțini utilizatori folosind infrastructurile deja existente ale unor agenți economici (n.n. - ex. Electrica, Poșta Română). Cum îi va influența acest fapt pe agenții economici în cauză? Cine va investi bani pentru acest proiect?

- Așa cum am spus mai devreme, suntem preocupați de această problemă și acționăm deja în acest sens. În plus, lucrăm la redactarea unor noi proiecte, care să integreze și dezvoltarea socio-economică. Evident că agenții economici vor avea de câștigat din dezvoltarea infrastructurii de bandă largă, care vor avea alternative, prin mediul online, de a-și diverisifica serviciile și a avea acces la un număr mai mare de clienți. Ca și în celelalte țări europene, banii vor fi investiți atât din partea sectorului public, cât și din partea celui privat.

- Ce strategie are UE pentru a reduce decalajele informatice față de USA și cum contribuie România la această strategie?-

- Pe lângă strategia Agenda Digitală, a fost lansată anul trecut și strategia Digital Single Market, care orientează toată politica din domeniu, spre competitivitate. În general, vor fi susținute investițiile și crearea de servicii care au cerere.  Acum se lucrează la planul de implementare pentru Digital Single Market și noi vom contribui prin forțele noastre la această strategie.

- Ce presupune și ce va aduce României implementarea pieței unice "Digital Single Market" la nivelul UE?

- Pe scurt, se va obține o accesibilitate crescută a cetățenilor și a companiilor  la bunuri și servicii digitale din Europa unită, se va realiza un cadru mai bun pentru dezvoltarea rețelelor și a serviciilor digitale și se va încerca valorificarea cât mai bună a potențialului de creștere a economiei digitale. Este important să se elimine barierele de reglementare și cele 16 acțiuni stabilite să contribuie la dezvoltarea economică a României. Sperăm ca într-un timp cât mai scurt, companiile românești să poată vinde mai ușor bunuri și servicii și la fel, să poată cumpăra cât mai ușor, din UE.

- România este una dintre cele mai puțin informatizate țări din UE, mai ales în zona administrației locale. Ce veți face pentru a îmbunătăți această stare de lucruri?

- România, din păcate, nu stă foarte bine în ceea ce privește competențele digitale ale cetățenilor precum și interacțiunea cetățeanului cu statul, prin utilizarea mijloacelor electronice, decalajul față de multe alte țări din UE fiind destul de mare. Pentru a diminua aceste decalaje, Strategia Națională pentru Agenda Digitală a României vine cu câteva elemente suport, în sensul stabilirii a patru mari direcții de acțiune: eGuvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, CloudComputing, Open Data Big Data și Social Media, care au ca prim scop modernizarea administrației. Iar  domeniile majore TIC în educație, Sănătate, Cultură și eInclusion au un impact pozitiv asupra societății, prin creșterea calității vieții cetățeanului. În plus, administrațiile locale au un grad de autonomie care le permite să-și colecteze venituri proprii. Deja o parte din autorități au investit în sisteme informatice care le ușurează activitatea și le scad costurile.  Vom încerca să susținem în limitele posibilităților, dezvoltarea cât mai rapidă a sectorului și la nivel local, atât prin inițierea de proiecte, cât și prin cadrul de reglementare în limitele competențelor.

- Ce veți face pentru implementarea POC (Programul Operațional Competitivitate) Axa 2 în perioada următoare? Ținând cont de faptul că în Agenda Digitală România 2020 sunt prevăzute concret domeniile de acțiune: dezvoltare, inovare, cercetare, e-Comerce.

- Deja am avut discuții bilaterale cu ministerele care dezvoltă proiecte și așa cum am anunțat în planul de măsuri sectoriale, vom contribui în acesta an la inițierea proiectelor majore. Evoluția constanta a nivelului de complexitate a amenințărilor informatice, diversificarea metodelor de atac și creșterea permanentă a numarului de breșe au facut ca securitatea să devină un element diferențiator esențial pentru zona enterprise și o prioritate constantă a mediului business în ultimul deceniu.

- Care este modalitatea prin care colaborați pe acest segment cu serviciile românești și partenere de intelligence? Și cum catalogați aceste colaborări?

- Pentru prevenirea și combaterea amenințărilor informatice a fost înființat CERT-RO (Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică), în coordonarea MCSI, care dispune de capacitatea necesară pentru prevenirea, analiza, identificarea și reacția rapidă la incidentele cibernetice. CERT-RO reprezintă și un punct național de contact cu structurile de tip similar din țările europene. De asemenea, este condus de un director general și de un director general adjunct, sprijiniți de Comitetul de coordonare, format din reprezentanți ai MCSI, MapN, MAI, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS și ANCOM. MCSI este și în COSC de  la Președinție.

- Referindu-ne la legile din domeniul "Big brother", nu considerați că cetățenii români sunt printre cei mai supervizați electronic cetățeni din UE?

- În România, ca și în UE, urmare a declarării neconforme a Directivei privind reținerea datelor în domeniul comunicațiilor electronice (nr. 2006/24/CE) și a declarării drept neconstituțională a Legii nr. 82/2012 nu există nicio reglementare care să prevadă reținerea datelor. Cât privește  înregistrarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele preplătite, nici aceasta nu e reglementată deoarece și această lege a fost declarată neconstituțională în integritatea ei. A treia lege, din pachetul așa-zis Big Brother, cea privind securitatea cibernetică, a fost și ea considerată necontituțională de către CCR. Așa că a fost refăcută, conform observațiilor Curții, și este pusă în consultare publică, pe site-ul MCSI.

- Credeți că în 2020 va mai exista televiziune de tipul celei de acum?

- Tranziţia la sistemul digital terestru este asigurată de RADIOCOM. După cum știți, Guvernul României a aprobat, pe 10 iunie 2015, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, ca emisia pe cale radio terestră a serviciilor de televiziune în sistem analogic pe care se transmite postul TVR1, să poată continua, temporar, până la 31 decembrie 2016, atât pentru postul public de televiziune, cât şi pentru posturile private de televiziune ce emit în aceeași bandă. Din 2017, televiziunea digitală terestră va fi singura posibilitate de a recepţiona, cu antenă de cameră sau de exterior (dar nu antenă de satelit), programele posturilor publice şi comerciale de televiziune, pe teritoriul României.

A consemnat Marian Gârleanu

Marius Raul Bostan s-a născut la 18 mai 1970 în Jud. Vrancea. Este de meserie matematician cu specializarea informatică la Universitatea București iar după 1989 s-a lansat în afaceri în domeniul IT.  În august 1998 a absolvit Şcoala Superioară de Administraţie a Ministerului de Interne Italian, Roma, Italia. În 1999 a absolvit DSE-ZOV, din Berlin, Germania și deține Certificat în domeniul Managementului Serviciilor Publice Locale. În anul 2000 termină și cursurile Universității din Birmingham, Marea Britanie - Şcoala de Politici Publice, iar în 2001 absolvește și Academia Internaţională de Management Munchen/ Centrul de Instruire în Management OWZ, Germania. Este și absolvent al cursurilor Georgetown University, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative Centrul de Formare Continuă pentru Funcţionari Publici, Universitatea „Ovidius", Societatea Academică Europa de Mâine, pe care le-a încheiat în 2008. De asemenea în anul 2012 absolvește și cursurile Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul", Colegiul National de Informații. Iar ca disciplină "Introducere in activitate de informații și contrainformații, Securitate națională si implicații, Matrici de securitate". Este membru Romanian Business Leaders - RBLS, Leader proiect "REPATRIOT". Membru Fondator si Director al Fundației Ioan Bărbuș, membru Fondator şi Preşedinte al Fundaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri - FNTM.