Topul celor mai periculoase zone de business din România

Postat la: 15.06.2015 | Scris de: ZIUA NEWS

Să faci afaceri în România este, în continuare, un adevărat "sport" extrem. Trebuie să îţi alegi cu mare atenţie partenerii, să gândeşti business-ul pornind de la realităţi şi nu de la promisiuni, indiferent de la cine vin. Statisticile KeysFin arată că nu există zonă în care flagelul insolvenţei să nu lovească, însă există tendinţe la nivel regional pe care este bine să le iei in calcul.

Potrivit ultimelor date oficiale privind insolvenţele, numărul cazurilor noi de firme intrate în această procedură a scăzut semnificativ în acest an, dovadă că economia dă semne de viaţă. Numărul firmelor intrate în insolvenţă în primele patru luni ale anului 2015 a fost de numai 3833, faţă de 8889 în intervalul similar din 2014, respectiv 10.379 în 2013. Cele mai multe cazuri de insolvenţă au fost semnalate în judeţele din Sud-Vest (24%), urmate de cele din Sud (16%), Centru (15%), Nord-Est si Vest (8%). Zona Bucureşti-Ilfov, în anii trecuţi liderul afacerilor riscante, se află abia la 7%, faţă de 21% în 2014 respectiv 18% în 2013.

Ce a determinat această schimbare pe harta insolvenţelor din România? Potrivit analiştilor de la KeysFin, avem de-a face cu o reaşezare a afacerilor pe coordonate mult mai stabile. "Cei şase ani de criză au adus schimbări semnificative în modul în care se face business în România. Mediul de afaceri s-a curăţat în parte de firmele cu probleme (cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti-Ilfov), graţie şi noului Cod al Insolvenţei, care are prevederi menite să susţină derularea rapidă a procedurii falimentului şi să prevină declararea insolvenţei în orice condiţii", afirmă analiştii de la KeysFin.

Un aport semnificativ, potrivit acestora, l-a avut şi comportamentul băncilor, care au închis orice legătură de finanţare în raport cu firmele în insolvenţă. De asemenea, rolul mult mai puternic jucat de stat prin inspecţiile fiscale şi scăderea perioadei de observaţie la maximum un an a determinat tot mai multe firme să caute soluţii de restructurare în afara procedurii de insolvenţă. Pe de altă parte, după anii boom-ului economic şi perioada de criză, oamenii de afaceri au înţeles că să semnezi un contract cu ochii închişi, să tai o factură fără să ştii cu cine ai de-a face, reprezintă o misiune sinucigaşă.

Astfel că tot mai multe companii au ales să contracteze servicii de business information, cum sunt cele oferite de KeysFin. "Aceste asigurări de business sunt tot mai răspândite în economie, la toate nivelurile, de la multinaţionale la SRL-urile de bloc. Şi-au protejat afacerile şi astfel au reuşit să supravieţuiască în jungla economică", au declarat analiştii de la KeysFin. Economiştii avertizează însă că statistica nu reprezintă decât o fotografie a unei realităţi mult mai complexe, plină de provocări. Blocajul financiar, cel mai mare pericol, este încă la un nivel ridicat.

"Sunt încă domenii, precum retailul, construcţiile şi agricultura, acolo unde plăţile se fac cu întârzieri din cauza comportamentului unor firme care supravieţuiesc din rulajul financiar. În momentul în care o astfel de firmă se blochează, afectează întreg lanţul comercial", explică analiştii. Anul trecut, numarul insolventelor in Romania a crescut cu 5%, de la 29.997 în 2013 la circa 31.500 de firme. Spre comparatie, în Rusia au fost aproape 10.000 de insolvenţe în 2014,în Cehia circa 6.500, iar în Ungaria puţin peste 15.000.  KeysFin estimează că numărul firmelor în insolvenţă din România va scădea în acest an cu 20-30%.

"Trendul marcat de statistici este unul semnificativ şi pozitiv. Dacă situaţia economică nu va include surprize negative, în genul riscului valutar şi situaţiei externe, există potenţialul ca România să iasă din topul ţărilor cu cele mai multe cazuri de insolvenţă din Europa", afirmă analiştii. Potrivit acestora, acest trend va influenţa inclusiv atragerea de investiţii străine. „Noul Cod Fiscal, scăderea TVA-ului la alimente, dezgheţarea creditării de business, toate aceste elemente ar putea influenţa pozitiv percepţia şi evoluţia business-ului în România", au mai spus analiştii.

În al doilea rând, să se informeze temeinic cu privire la firmele cu care vor avea relaţii de business - cum stau cu cifra de afaceri, cu datoriile, ce plajă de clienţi au, dacă prezintă antecedente de natură să genereze posibile incidente comerciale etc. În al treilea rând, este absolut esenţial construirea unui business-plan care să includă asigurări şi fonduri de "rezistenţă" în caz de blocaj financiar. În altă ordine de idei, e bine ca oamenii de afaceri să evite mirajul unei relaţii comerciale cu o firmă apărută peste noapte şi să încerce să îşi construiască grupuri de afaceri cu firme de încredere, cu un comportament corect.

"Decât să tai 50 de facturi şi să nu încasezi nimic, mai bine tai numai două, dar eşti sigur că vei fi plătit la timp", spun analiştii KeysFin. Informatiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societatile comerciale si PFA-urile active din Romania.Informatiile prezentate in acest material trebuie privite ca unele orientative, tinand cont de faptul ca exista firme care revin cu corectii asupra declaratiilor fiscale.