• Tweet

Consumul de pâine albă și alimente ultra-procesate a devenit un subiect intens dezbătut în lumea medicală, fiind tot mai des asociat cu riscuri crescute de boli cronice și afecțiuni cardiovasculare.

Un experiment recent, publicat de Daily Mail, arată impactul surprinzător pe care eliminarea acestui aliment de bază îl poate avea asupra organismului în doar 30 de zile. Rezultatele monitorizate clinic - de la scăderea semnificativă a colesterolului „rău", până la optimizarea tensiunii arteriale - oferă o perspectivă nouă asupra modului în care micile schimbări dietetice pot influența radical indicatorii de sănătate. O jurnalistă care a renunțat la pâine a relatat într-un articol cum a descurs experimentul.

"Luând prânzul de duminică alături de soțul meu și cei doi copii, îi privesc cu invidie cum mușcă din bucăți delicioase de pâine cu unt lângă ouă. Iubitoare de pâine toată viața, am renunțat brusc la ea luna aceasta, iar masa de duminică este cel mai dificil moment al săptămânii. Pentru oricine se află la finalul unui ianuarie de abstinență, trebuie să spun că, deși am încercat în anii trecuți variantele fără alcool, fără zahăr sau fără rețele sociale, pâinea s-a dovedit a fi, de departe, cel mai greu lucru de abandonat.

De ce fac asta - în afară de faptul că este luna curelor de sănătate? Permiteți-mi să încep prin a spune că nu vreau să demonizez pâinea. Ea a susținut omenirea timp de mii de ani. Dar strămoșii noștri nu ar recunoaște mare parte din pâinea sau, de altfel, din hrana pe care o consumăm astăzi.

În cazul în care tocmai ați fost teleportați din Epoca de Piatră, definiția unui aliment ultra-procesat (AUP) este ceva creat cu ingrediente industriale pe care nu le-ați găsi într-o bucătărie, cum ar fi emulsifianți, conservanți, stabilizatori și îndulcitori artificiali. Sunt ieftine, dau dependență și, inevitabil, le devorăm. Cel puțin așa făceam până când popularul medic și prezentator Chris van Tulleken și-a publicat cartea Ultra-Processed People, folosind argumente științifice convingătoare pentru a ne face să realizăm că multe alimente de zi cu zi sunt, de fapt, concepute să ne facă să mâncăm mai mult și să ne simțim mai rău.

Produsele ultra-procesate au fost asociate cu multe probleme moderne, inclusiv anxietatea și insomnia, dar și cu un risc mai mare de boli cronice, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și unele tipuri de cancer."

"Când vine vorba de cancer, am o experiență personală. La 40 de ani, când copiii mei aveau doar șase și trei ani, am fost diagnosticată cu cancer mamar în stadiul 3. A fost un șoc imens, iar tratamentul a fost brutal, dar după luni de chimioterapie, radioterapie și o mastectomie, acum, după cinci ani, sunt vindecată.

Determinarea mea de a evita o recidivă înseamnă că voi încerca orice pentru a-mi reduce riscul. Am renunțat în mare parte la alcool și mă forțez să fac exerciții fizice regulat, dar am fost interesată să citesc o nouă meta-analiză a 17 studii observaționale din Biblioteca Națională de Medicină, care arată o asociere semnificativă între consumul de alimente ultra-procesate și un risc crescut de cancer mamar, aportul ridicat fiind legat de un risc cu 25% mai mare.

Unele alimente ultra-procesate sunt evidente; nimeni nu crede că o pungă de jeleuri Haribo este o opțiune sănătoasă. Dar unele arată foarte asemănător cu mâncarea adevărată. Iar cel mai frecvent consumat aliment ultra-procesat din Marea Britanie? Pâinea."

Cifrele și testele

"Un procent uluitor de 99,8% dintre gospodăriile britanice cumpără regulat pâine, cu aproape 11 milioane de franzele vândute zilnic. Pâinea albă reprezintă 71% din consumul total. Ar putea schimbarea acestui singur lucru să facă diferența pentru sănătatea mea?

În loc să mă bazez doar pe cum arăt sau cum mă simt, am testat câțiva parametri. Mai întâi, am făcut un test de sânge pentru sănătatea metabolică (colesterol, glicemie, inflamație). Rezultatele mele au arătat un colesterol ridicat, în special tipul „rău" (LDL) care, la 3,2 mmol/L, era peste limita normală pentru o persoană sănătoasă de 45 de ani. Apoi, am purtat o brățară Hilo pentru a-mi monitoriza tensiunea arterială și, în final, m-am urcat pe cântar.

Deși scăderea în greutate nu era prioritatea mea, am fost surprinsă să văd că aveam aproape 63,5 kg, mai mult decât de obicei. Problema mea? Gustările sărate. Lucrând de acasă ca jurnalist independent, prăjitorul de pâine este chiar lângă ibric, iar ceaiul de la ora 11 era adesea însoțit de pâine prăjită cu unt."

Experimentul

"Odată ce am eliminat pâinea, a fost alarmant să observ cât de mult se baza dieta mea pe ea: fasole pe pâine prăjită la prânz, brânză pe pâine cu copiii după școală. Pentru experimentul meu, am evitat orice „adiacent" pâinii, cum ar fi sticks-urile, prăjiturile sau produsele de patiserie.

Am cerut sfatul Dr. Federica Amati, nutriționist șef la aplicația Zoe. „Cheia este să prioritizezi fibrele, proteinele și alimentele integrale", spune ea. Ea sugerează salate pe bază de cereale sau linte, omlete bogate în legume sau platouri cu ingrediente de sandviș servite direct pe farfurie, fără pâine.

Dr. Amati insistă că nu trebuie să ne temem de pâine, ci să facem alegeri mai inteligente. Pâinea cu semințe este un bonus doar dacă baza este integrală. Pâinea albă cu câteva semințe nu oferă aceleași beneficii. De asemenea, atenție la maiaua din supermarket; multe folosesc aditivi pentru a imita gustul, fără a oferi beneficiile fermentației lente tradiționale."

Rezultatele cu adevărat șocante

"La finalul lunii fără pâine, mi-am reevaluat indicatorii:

Greutate: Am slăbit aproximativ 2,3 kg.

Tensiune arterială: A trecut de la „normală" la „optimă".

Colesterol LDL: A scăzut spectaculos de la 3,2 la 2,5 mmol/L (intervalul sănătos fiind sub 3,0).

Nichola Ludlam-Raine, dietetician autorizat, explică faptul că au fost mai mulți factori în joc. În primul rând, am mâncat mai puțină brânză și unt, ceea ce a avut probabil un impact mai mare asupra colesterolului decât eliminarea pâinii în sine", a precizat aceasta în articolul publicat de dailymail.com.

Concluzii

"Cea mai mare schimbare este cum mă simt. Am mai multă energie și nu mai simt nevoia de o gustare cu carbohidrați la ora 15:00. Mâncând ovăz și cartofi în loc de pâine, mă simt mai sătulă, deoarece acești carbohidrați integrali sunt mai denși și mai greu de consumat în exces.

Am realizat că acea felie de pâine de la ora 11 nu era foame reală, ci doar poftă. Pentru a reduce riscul de cancer, voi continua să reduc alimentele ultra-procesate, dar sunt ușurată să aflu că pâinea nu trebuie eliminată complet. O pâine integrală de calitate poate fi parte dintr-o dietă echilibrată.

Voi continua să mă bucur de pâinea cu semințe la brunch-ul de duminică, dar voi renunța la gustările mecanice cu pâine prăjită din zilele de marți. Calitatea și cantitatea sunt cheia."