• Tweet

Motivarea deciziei definitive din 18 ianuarie 2024 - prin care Curtea de Apel Ploiești a încetat procesul penal pe prescripție în dosarul fostului președinte al CJ Prahova, Mircea Cosma, și al fiului său, fostul deputat Vlad Cosma (ambii PSD) - arată că instanța nu a ținut cont de deciziile Curții de Justiție a UE (CJUE) privind prescripția, nici măcar de ultima hotărâre din 9 ianuarie 2024 care se referă la dosarele de corupție.

Fostul baron PSD a scăpat de condamnarea din primă instanță de 8 ani de închisoare pentru corupție, iar fiul său, de sentința de 5 ani de detenție. Erau acuzați că au luat mită un milion de dolari ca să dea contracte de deszăpezire unor firme de casă.

Ce a spus CJUE pe 9 ianuarie 2024 în decizia din cauza C-131/23

Curtea de Justiție a UE a confirmat faptul că deciziile CCR privind prescripția se aplică inclusiv în dosarele de corupție, însă a statuat că nu se aplică decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de interpretare a deciziilor CCR, care extinde perioada în care dosarele se prescriu mai repede.

CJUE a spus că instanțele pot aplica deciziile CCR privind prescripția în perioada 2018 - 2022, dar nu pot aplica decizia ÎCCJ care extinde această perioadă până la data de 1 februarie 2014 - momentul intrării în vigoare a noului Cod Penal - pe principiul legii penale mai favorabile.

Cu alte cuvinte, a decis CJUE, faptele penale se prescriu mai repede doar în perioada 2018 - 2022, ca urmare a deciziilor CCR, nu și în perioada 2014 - 2018, cum a decis ÎCCJ.

Pe 24 iulie 2023, CJUE a dat un verdict similar în cauza C-107/23. Numai că instanțele românești au concluzionat că decizia CJUE din cauza C-107/23 se referă doar la procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă. Așa că CJUE - la solicitarea DNA și a Curții de Apel Brașov - a revenit cu precizări similare în cauza C-131/23 privind dosarele de corupție. Decizia instanței europene din 9 ianuarie 2024 a fost luată de magistratul român la CJUE, Octavia Spineanu Matei.

Ce a decis Curtea de Apel Ploiești o săptămână mai târziu, pe 18 ianuarie 2024

Instanța CA Ploiești a decis să înceteze procesul penal față de familia Cosma ca urmare a intervenirii prescripției.

Aceasta, deși DNA a cerut completului de judecată să aplice deciziile CJUE și a explicat faptul că a fost întrerupt cursul prescripției prin sentința de condamnare a Înaltei Curți din primă instanță din 1 noiembrie 2016. - se arată în motivarea CA Ploiești. Atunci, Cosma sr. a primit 8 ani cu executare, iar Cosma jr. - 5 ani de detenție efectivă.

Așadar, CCR a decis - iar CJUE a confirmat - că nu există prescripție specială în perioada 2018 - 2022, ci doar prescripție generală.

Prescripția generală înseamnă că, dacă într-o anumit interval de timp, nu se ajunge la un verdict definitv, inculpatul scapă ca urmare a intervenirii prescripției. Termenele de prescripție generală în cazul Cosma erau de 8 ani și 10 ani. Așadar, unele fapte s-au prescris în intervalul 2013 - 2021, altele - în perioada 2013 - 2023.

Prescripția specială este un instrument la îndemâna procurorilor prin care cursul prescripției generale poate fi întrerupt prin comunicarea către persoana anchetată a unui act procedural - o citație, un act de punere sub învinuire sau inculpare sau o sentință - orice act procedural care dovedește că persoanei anchetate i s-au adus la cunoștiință acuzațiile. În momentul comunicării unui astfel de act se întrerupe cursul prescripției generale și curge un nou termen de prescripție specială.

În cazul Cosma - au susținut procurorii DNA - a început să curgă un nou termen de prescripție specială din data de 1 noiembrie 2016, momentul sentinței de condamnare de la fond. Așadar, potrivit DNA, faptele s-ar fi prescris, cel mai devreme, la data de 1 noiembrie 2024.

Doar că CCR a spus că acest instrument al prescripției speciale (prin care este întrerupt cursul prescripției) nu există în perioada 2018 - 2022, iar ÎCCJ, în decizia de interpretare, a extins această perioadă la perioada 2014 - 2022, pe principiul legii penale celei mai favorabile.

A venit apoi CJUE și a statuat că judecătorii trebuie să aplice deciziile CCR, dar nu și pe cea a ÎCCJ.

Însă, CA Ploiești nu a ținut cont de deciziile CJUE, a considerat - la fel ca și ÎCCJ - că nu există prescripție specială în perioada 2014 - 2022 (nu doar în perioada 2018 - 2022, așa cum a decis CCR și a confirmat CJUE). Prin urmare, a considerat instanța CA Ploiești, cursul prescripției generale nu a fost întrerupt prin sentința de condamnare din 1 noiembrie 2016, iar faptele familiei Cosma s-au prescris în 2021 și 2023.

Ce explicații a oferit CA Ploiești: Așa a făcut și Savonea!

Singura explicație cu care vine completul CA Ploiești pentru faptul că nu a ținut cont de deciziile CJUE este că și Înalta Curte a făcut la fel în alte dosare similare.

"Curtea constată că şi ÎCCJ s-a pronunţat în acest sens, prin Deciziile nr. 720 din 2 noiembrie 2023, 616 din 12 octombrie 2023, 450 din 07 septembrie 2023, 451 din 07 septambrie 2023, etc ... practica ÎCCJ fiind constantă cu privire la aceste aspecte", a arătat instanța CA Ploiești.

Decizia nr. 450 din 7 septembrie a fost luată de un complet al ÎCCJ din care a făcut parte judecătoarea Lia Savonea. Vezi detalii aici.

Biroul de informații și relații publice al CA Ploiești a declarat G4media.ro că nu poate explica de ce completul instanței nu a ținut cont de deciziile CJUE, însă ne-a comunicat numele judecătorilor care au pronunțat decizia de încetare a procesului penal în dosarul familiei Cosma.

Judecătorii din complet au fost Constantin Niță și Lavinia Nușa Apostu.

Potrivit unor documente din dosarul Secției Speciale privindu-l pe fostul procuror Mircea Negulescu zis Portocală, publicate de luju.ro, Cristinel Toader, un fost șef de la Poliția Locală Ploiești, anchetat de Portocală, a declarat că procurorul Ngulescu i-ar fi cerut informații despre judecătorul Niță, aflat pe atunci la Tribunalul Prahova.

"Persoana vătămată a declarat că Negulescu Mircea începuse să îi solicite informații despre viața privată a unor judecători, respectiv despre viața privată a magistraților Niță Constantin, Popa Daniela, Savu Alina, procurorul Negulescu Mircea urmărind să afle detalii despre anturajul cu care judecătorii își petreceau concediile, locațiile unde aceștia își petreceau concediile, precum și persoanele care ar fi suportat costurile sejururilor.

Toader Cristinel a relatat că Negulescu Mircea i-a solicitat să urmărească tranzacțiile bancare ale magistraților judecători indicați anterior, în considerarea faptului că persoana vătămată cunoștea un funcționar de la Banca Transilvania - sucursala Ploiești; să urmărească traseul pe care magistrații judecatori îl urmau zilnic, toate aceste informații fiindu-i necesare numitului Negulescu Mircea, în calitate de procuror în dorința de a găsi aspecte compromițătoare care să poată fi folosite împotriva magistraților", se arată în documentele fostei Secții Speciale.

În noiembrie 2022, judecătoarea Lavinia Nușa Apostu, pe atunci la Tribunalul Prahova, a găsit presupuse neregularități în dosarul fostului șef DGA Prahova, Constantin Ispas, dosar intrumentat de foștii procurori ai DNA Ploiești, Lucian Onea și Cerasela Răileanu.

Fost judecător la Tribunalul UE: Deciziile instanțelor europene sunt obligatorii

"Primatul dreptului european îl transformă, ipso facto, pe fiecare judecător național în judecător european. Tratatele fundamentale ale UE și tratatele de aderare ale țărilor membre sunt explicite în acest sens. De la hotărârea istorică, Van Gent en Loos, până astăzi, jurisprudențele consolidate au întărit acest principiu, aducându-l la nivel de brocard suprem. Este valabil și pentru instanțele supreme din statele membre și pentru curțile constituționale. Practic, este un brocard, un principiu suprem, un pilastru al dreptului constituțional european. Ca atare, decizia CJUE din cauza 107/23 trebuie respectată ca atare. Este o decizie valabilă pentru toți judecătorii din UE, dacă ar fi confruntați cu o situație similară celei din țara noastră. Temeiurile juridice din această decizie sunt bine precizate și sunt corecte", a explicat pentru G4media.ro fostul judecător la Tribunalul UE, profesorul universitar Valerius Ciucă de la Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Ce riscă judecătorii naționali care nu respectă deciziile CJUE?

"Teoretic, ar putea suporta sancțiuni disciplinare pentru exercitarea cu rea-credință sau gravă neglijență a funcției, în temeiul art. 271 alin. (1) lit. s) din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor nr. 303/2022.

Realist vorbind, o asemenea posibilitate este iluzorie. Asta pentru că Inspecția Judiciară și CSM sunt dominate de magistrați din aripa antireformistă pentru care supremația dreptului UE asupra celui național este o blasfemie, nu un principiu constituțional care a stat la baza aderării României la Uniunea Europeană. Este vorba despre o rețea de putere care a acaparat justiția, care are conexiuni puternice cu puterea politică actuală, favorizând închiderea unor dosare importante, și care a persecutat magistrații onești și curajoși în mod constant. De ce ar face această grupare vreun pas în direcția respectării deciziilor CJUE, câtă vreme tocmai aceste decizii le creează mari neplăceri? Aș zice, mai degrabă, să vă așteptați din partea acestei grupări la tot felul de încercări de a se argumenta inaplicabilitatea deciziilor CJUE", a explicat pentru G4media.ro fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion.

Ce riscă România dacă judecătorii săi nu respectă deciziile CJUE?

"De la suspendarea unor proiecte europene sau cu fonduri europene până la suspendarea dreptului de vot în cadrul instituțiilor europene, este o gamă largă de sancțiuni cu care un stat membru se poate confrunta în cazul nerespectării deciziilor atât de importante din hotărârile preliminare ce sunt parte organică a dreptului european și, firește, sunt obligatorii.

Într-un eventual alt proces, se pot stabili penalități pe zile de întârziere, cu consecințe financiare serioase pentru orice stat membru", a explicat pentru G4media.ro profesorul universitar Valerius Ciucă.

"Am putea spera la o reacție din partea Comisiei Europene, în cazul încălcării acestor decizii CJEU într-un număr important de spețe. Comisia poate acționa in crescendo, pornind, în prima fază, un dialog cu autoritățile române pe această problemă; după care, ar putea declanșa procedura de infringement, în ultimă fază în fața CJUE, cu solicitarea de aplicare împotriva României a unor sancțiuni financiare importante.

Este o variantă care depinde foarte mult de numărul și gravitatea spețelor în care se încalcă aceste decizii CJUE.

Dacă ne uităm însă la cum s-a poziționat Comisia Europeană în ultima perioadă față de subiectul justiției din România, ar putea fi în continuare indulgentă. Vă reamintesc că legile justiției votate în 2022 purtând marca Iohannis-Predoiu, PSD, PNL au făcut posibilă punerea justiției pe butuci, acapararea justiției de către o mână de oameni cu legături evidente cu puterea politică, oameni slabi, vulnerabili, cu schelete în dulap, au permis inclusiv deturnarea luptei împotriva corupției.

Or, Comisia Europeană a întors privirea când aceste legi au fost discutate și adoptate, deși a avut pe masă multe argumente prezentate inclusiv de importante asociații profesionale ale magistraților care militează de mulți ani pentru o justiție independentă și corectă.

De ce s-a făcut Comisia Europeană că nu vede aceste pericole și de ce a primit cu atâta optimism aceste noi legi este o altă discuție, contextul geopolitic putând fi o explicație. Problema este că toate progresele importante făcute într-o perioadă lungă de timp în domeniul justiției au fost compromise într-o perioadă foarte scurtă de timp după adoptarea noilor legi. O întreagă generație de magistrați este decimată, cei onești sunt împinși să iasă din sistem sau să suporte tăcuți mizeriile pe care le văd zilnic. Alții, puși de fapte de corupție, se bucură de protecție și de impunitate. Câte cazuri de corupție în rândurile magistraților ați mai remarcat în ultimii ani? Zero. Asta nu înseamnă că fenomenul a dispărut brusc, ci că magistrații corupți nu mai răspund în fața nimănui pentru că Sistemul reinstaurat și întărit îi protejează.

Chiar dacă avem același context geopolitic care a determinat Comisia Europeană să fie indulgentă cu derapajele din domeniul justiției, am, totuși, speranța că în cadrul mecanismului statului de drept, prin care sunt monitorizate toate statele UE, se vor observa unele nereguli, iar acestea nu vor fi tolerate la nesfârșit. Dacă nu se va întâmpla asta, problema din România și din alte state în care principiile statului de drept sunt călcate în picioare sistematic va deveni o problemă mare pentru întreaga Uniune Europeană. E greu să menții unitatea și coeziunea Uniunii Europene fără aplicarea uniformă a unui set comun de reguli", a declarat pentru G4media.ro fostul ministru Stelian Ion.

"Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor români au arătat constant în ultima perioadă că nerespectarea unei hotărâri pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate determina Curtea, la cererea Comisiei Europene, într-o procedură de infringement, să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice", explica într-un comunicat din 2021 asociația Forumul Judecătorilor din România consecințele nerespecării de către judecătorii naționali a deciziilor istanțelor europene.

Ce poate fi făcut astfel încât judecătorii naționali să respecte deciziile obligatorii ale instanțelor europene

"Nu există o sancțiune disciplinară croită special pentru această situație, dar avem abaterea disciplinară mai largă a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență, atunci când magistratul încalcă normele de drept material sau procesual. Or noi avem dispoziții de drept intern și european care impun obligația respectării deciziilor CJUE. Deci ar exista, teoretic, posibilitatea formulării unor sesizări disciplinare împotriva magistraților care încalcă aceste decizii CJUE.

În rest, este important să ne asigurăm că avem o imagine de ansamblu asupra acestui fenomen și că aceste aspecte sunt cunoscute la nivelul Comisiei Europene. Noi, cei din USR, am avut de-a lungul timpului un dialog constant cu Comisia Europeană cu privire la aceste probleme, dialog pe care îl vom continua și pe viitor. E important însă ca semnale de alarmă să fie transmise și de către asociațiile profesionale ale magistraților care observă neregulile, precum și de către societatea civilă. Sunt convins că va veni vremea când Comisia Europeană va pune din nou piciorul în prag, pentru că, altfel, riscul slăbirii Uniunii este major.

În plan intern ar trebui corectată rapid legislația din domeniul justiției. De mare ajutor ar fi și unele modificări referitoare la organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Trebuie să fim conștienți însă că tot ce s-a stricat în justiție în ultimii doi ani se va putea repara, cu efecte vizibile, într-o perioadă mult mai mare de timp.

Miza majoră a următoarelor alegeri din 2024 o reprezintă direcția pe care o vom alege pentru următori ani: o direcție proeuropeană, în care Uniunea Europeană să fie întărită, iar instituțiile sale să fie eficientizate, sau o direcție eurosceptică, în care discursul așa-zis "suveranist", pe care îl regăsim cu precădere la AUR și PSD, să-și facă tot mai mult loc în domenii vitale, inclusiv în justiție, spre deliciul Estului amenințător", a explicat pentru G4media.ro fostul ministru USR al Justiției Stelian Ion.

"Prima consecință a nerespectării dreptului european de către judecători este, firește, dezavuare sentințelor lor, casarea acestora, pe căile recursorii sau de apel cunoscute. Dacă se dovedește reaua-credință sau coruperea lor, desigur, rămân deschise căile dreptului comun în materie.

Statutele judecătorilor și ale procurorilor nu prevăd sancțiuni specifice, pentru a nu fi interpretate ca pârghii ale unor ingerințe malefice în actul de justiție. Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 328 din 24 august 2005 (M.Of. nr. 818/8 sept. 2005) nu prevede un cadru exact al sancționării unor astfel de atitudini.

Nici rezoluția Parlamentului European din 9 iulie 2008 cu privire la rolul judecătorului național în cadrul sistemului jurisdicțional european (2007/2027 (INI) nu conține astfel de prevederi. La fel stau lucrurile în Principiile de la Bangalore cu privire la conduita judiciară, din 2002, și care au devenit parte componentă a Codului de conduită judiciară adoptat la Haga, în Palatul Păcii, la data de 26 noiembrie 2002.

Se știe cât de principiali sunt judecătorii europeni din cadrul instanțelor de la Luxembourg (Curte și Tribunal). La fel, procurorii europeni. Și acolo este activ un Cod de conduită (intrat în vigoare la 1 octombrie 2007), care precizează principiile generale, definiția integrității, a imparțialității, conținutul declarațiilor de interese financiare, obligațiile de discreție (inclusiv după încetarea mandatelor, neputând pleda în cauze în care au judecat) etc.

Nu sunt prevăzute sancțiuni expressis verbis, dar pot fi avute în vedere decizii de natură deontologică ce pot fi luate de Președintele Curții, asistat de un comitet consultativ compus din cei trei membri ai Curții cu vechimea cea mai mare în funcție și, în caz de îndoială, este consultat Tribunalul", a explicat și profesorul universitar Valerius Ciucă.