• Tweet

A fost acuzat că vinde „licitaţii” la stat, că transmite informaţii primite de la finul său din DNA Cluj colegilor de partid şi că îşi ajută soţia să „rezolve” posturi la Stat pe bani grei. Finul şi soţia au fost condamnaţi la închisoare, el nu. Acum, Alexandru Cordoş candidează din partea PSD la şefia CJ Cluj.

Ce v-a determinat să adoptaţi în aceasta campanie mesajul „Oamenii în primul rând"? - a fost întrebat de către jurnalişti Alexandru Cordoş, candidatul PSD la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. „E simplu în ce mă priveşte, mesajul meu nu e o improvizaţie electorală, mesajul sunt eu". Alexandru Cordoş s-a reîntors în PSD Cluj la finalul lunii iulie, după un „divorţ" urât social-democraţi. În 2016, pe când era senator şi membrul de bază al filialei locale, Cordoş a demisionat din PSD după ce soţia a fost condamnată, definitiv, pentru trafic de influenţă, dosar în care a fost implicat şi el.

Nu a plecat din partid pentru a se retrage din viaţa publică, ci s-a „înhămat" la un nou aşa-zis proiect politic - Partidul România Unită (PRU), înfiinţat în 2015 de către fostul deputat PSD Bogdan Diaconu şi foşti membri ai Partidului România Mare. Cele trei dosare penale în care era cercetat senatorul nu i-a deranjat pe cei din conducerea PRU, partid care avea ca siglă un portret al domnitorului Vlad Ţepeş. PRU a suferit un eşec crunt la alegeri şi Alexandru Cordoş a ieşit din viaţa publică în ultimii ani.

Asta până când Vasile Dâncu a devenit preşedinte al Consiliului Naţional al PSD, în iulie. La acelaşi CEX, Alexandru Cordoş a devenit preşedintele PSD Cluj şi la scurt timp a fost desemnat candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj. În ciuda celor trei dosare în care a fost implicat, Alexandru Cordoş a devenit o „soluţie" pentru PSD Cluj după degringolada în care a ajuns filiala clujeană în urma interimatului lui Liviu Alexa, om de afaceri care deţine o televiziune şi mai multe ziare. Toate cele trei dosare au fost clasate, pe motiv că nu sunt „proble certe" împotriva lui Cordoş.

Cel mai răsunător dosar în care a fost implicat Alexandru Cordoş are legătură cu soţia sa, Mihaiela, care în calitate de referent la Spitalului Clinic Judeţean Cluj a luat mită în vederea aranjării unor concursuri de angajare la Spitalul Clinic Judeţean Cluj, scriu cei de la Adevarul.ro

Potrivit unui comunicat al DNA, începând cu noiembrie 2014, Mihaiela Cordoş, angajată la Departamentul Resurse Umane al Spitalului Judeţean, a pretins de la mai multe persoane (20) sume de bani cuprinse între 1.000 şi 10.000 lei, pentru ca, prin influenţa pe care ea şi soţul său o aveau asupra persoanelor cu funcţii de conducere din Spitalul Clinic Judeţean Cluj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi alte instituţii publice să obţină cumpărătorilor de influenţă posturi/locuri de muncă cum ar fi cele de: profesor suplinitor, infirmier, asistent medical, juristconsult etc.

Mihaiela Cordoş şi-a recunoscut vina şi a fost condamnată la 3 ani şi 6 luni de închisoare. În total, ea a primit suma de 16.300 de euro şi 34.500 de lei, de la mai multe persoane care doreau să se angajeze la Spitalul Judeţean Cluj şi la alte instituţii de stat. Alexandru Cordoş a scăpat pentru că „nu s-a putut proba în mod cert că a fost implicat", conform unui răspuns trimis presei de către DNA. În referatul prin care se cere arestarea Mihaielei Cordoş, procurorii DNA susţin că familia Cordoş a primit 3000 de lei pentru a angaja un profesor suplinitor.

„Referitor la Alpar Gyozo Chidean, Mihaiela Cordoş a promis acestuia, direct şi prin intermediul mătuşii acestuia, Irina Bidian, că, în schimbul unor foloase necuvenite, îi va obţine un post de profesor suplinitor la o şcoală în Cluj-Napoca. Promisiunea a survenit în condiţiile în care Mihaiela Cordoş a afirmat că soţul acesteia, senatorul Alexandru Cordoş, se bucură de influenţă asupra inspectorului şcolar general de la ISJ Cluj, Valentin Cuibus, şi că va interveni personal la acesta pentru a-i obţine locul de muncă promis. S-a stabilit că suma de bani remisă cu titlul de foloase necuvenite lui Mihaiela Cordoş de către Irina Bidian este de cel puţin 3.000 lei", se arată în documentul citat.

Alexandru Cordoş era coleg de partid cu inspectorul şcolar general Valentin Cuibus, care a negat orice implicare în caz. În 12.01.2015, la telefon, Irina Bidian a primit confirmarea de la Mihaiela Cordoş că „soţul său, senatorul Alexandru Cordoş, a intervenit pe lângă inspectorul şcolar general al ISJ Cluj şi că i s-a promis de către acesta din urmă că, după data de 15 ianuarie, Alpar Gyozo Chidean va fi contactat pentru rezolvarea problemei legate de postul de profesor suplinitor". Angajarea, până la urmă, nu s-a făcut, iar mătuşa lui Alpar Gyozo Chidean i-a cerut Mihaielei Cordoş cei 3.000 de lei.

Din interceptările de la dosar rezultă că Alexandru Cordoş ştia de micile „afaceri" derulate de soţia sa. Mihaiela Cordoş a trebuit să returneze 1.500 de euro Laviniei Keresi, pentru că nu a angajat-o ca asistentă, dar a restituit numai 1.000 de euro. Într-o interceptare făcută de procurori Lavinia Keresi afirmă: „Şi, că peste două sau trei zile vine bărbatu-so, nu ştiu unde îi plecat şi partea lui aia, o să o ceară şi mi-o dă săptămâna viitoare."

Procurorii DNA Cluj susţin că toată familia Cordoş era la curent cu activitatea infracţională a Mihaielei: „Atât senatorul Alexandru Cordoş, cât şi fiica Andreea Alexandra Cordoş au făcut demersuri pentru obţinerea sumei de bani pe care Mihaiela Cordoş trebuia să i-o restituie Laviniei Keresi. Chiar şi Nastasia Bara, mama Mihaelei Cordoş, a făcut demersuri pentru a face rost de bani".

Când vorbea despre banii primiţi pentru a rezolva anumite posturi, Mihaiela Cordoş folosea termenul „prăjiturele". „Din probele administrate în cauză a rezultat că Andreea Alexandra Cordoş, la momentul la care i-a înmânat lui Mariei Persida Duma suma de 1.000 lei (n. red. femeia cu care Mihaiela Cordoş vorbea despre "prăjiturele"), i-a promis că îi va restitui pe data de 16.03.2015, restul banilor. A făcut rost de bani de la Alexandru Cordoş", precizează procurorii.

DNA a constatat, în final, că nici împotriva Andreeei Alexandra Cordoş nu sunt dovezi privind implicarea în activitatea infracţională a mamei. Alexandru Cordoş şi-a sunat fiica să ascundă o geantă de procurori Faptul că Alexandru Cordoş era la curent cu activitatea soţiei rezultă şi din faptul că după ce a aflat de acţiunea DNA, acesta i-a cerut fiicei să ascundă o geantă cu documente:

„După ce organele de urmărire penală s-au deplasat la biroul inculpatei Mihaiela Cordoş, iar membrii familiei au aflat de acţiunea organelor de urmărire penală, în vederea ascunderii unor mijloace de probă, de îndată, la solicitarea lui Alexandru Cordoş, Andreea Alexandra Cordoş s-a deplasat în comuna Floreşti, la locuinţa unei prietene, unde a dus, spre a fi ascunsă, o geantă cu mai multe bunuri. Există suspiciunea reală că în geanta respectivă sunt înscrisuri sau bunuri care au legătură cu activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpatei Mihaiela Cordoş. Având în vedere cele expuse, există o suspiciune reală că se încearcă împiedicarea desfăşurării normale a anchetei penale, prin ascunderea unor mijloace de probe incriminatoare pentru inculpată", se arată în referatul procurorilor.

În geantă au fost găsite acte privind împrumuturile făcute de Mihaiela Cordoş pe numele mai multor persoane şi înscrisuri cu cei care i-au dat mită pentru a obţine posturi la diverse instituţii publice. "În mod evident, s-a dorit ascunderea acestor documente, deoarece există suspiciunea reală că o parte din valoarea creditelor a fost achitată cu sume provenind din activitatea infracţională desfăşurată de inculpată. De asemenea, au fost identificate înscrisuri referitoare la o parte din cumpărătorii de influenţă menţionaţi", precizează anchetatorii.

„Procurorii anticorupţie au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de inculpatul CORDOŞ ALEXANDRU, senator în Parlamentul României, pentru infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată şi faţă de inculpata CORDOŞ ANDREEA ALEXANDRA pentru infracţiunile de: cumpărare de influenţă (3 infracţiuni), complicitate la cumpărare de influenţă şi trafic de influenţă (3 infracţiuni)", se arată într-un comunicat din 2013.

În legătură cu acest caz, senatorul Cordoş a declarat pentru Mediafax: „Am încredere că aceste acuzaţii nu sunt adevărate, am încredere în soţia mea, în familia mea. Faptul că lucrează la Resurse Umane, sigur că este obligată să vorbească cu multă lume, dar eu cred că aceste lucruri justiţia le va dovedi că nu sunt adevărate. În ceea ce mă priveşte, nu am nicio legătură cu aceste lucruri, este expunerea omului politic întotdeauna în această situaţie".

În ordonanţa de clasare se arată că „nu s-a putut proba în mod cert că inculpatul Cordoş Alexandru a ajutat-o în orice mod (sprijin material sau moral) pe Cordoş Mihaiela Lucia să comită cele două fapte de trafic de influenţă reţinute în sarcina acesteia." DNA a început urmărirea penală, în august 2014, faţă de senatorul Alexandru Cordoş pentru infracţiunea de favorizare a făptuitorului.

„În cauză există elemente din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2014, suspectul Cordoş Alexandru a ajutat persoanele cercetate de procurorii anticorupţie, într-un dosar penal, avertizându-le că le sunt interceptate convorbirile telefonice. Aceste informaţii le-a aflat de la finul său, ofiţerul de poliţie judiciară Tătar Valentin care, la data faptelor, lucra în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj", se arată într-un comunicat DNA. Valentin Tătar a încheiat cu DNA un acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru săvârşirea a 3 infracţiuni, din care una în forma tentativei, de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Comisarul Tătar este acuzat că a compromis şi o parte din dosarul de corupţie care se referea la fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, condamnat între timp la închisoare. Astfel, Valentin Tătar l-a informat pe Cordoş că telefoanele colegilor săi de partid, Remus Lăpuşan şi Ioan Oleleu, sunt ascultate de DNA. Senatorul a transmis informaţia celor doi lideri social-democraţi şi astfel o parte din anchetă ar fi fost compromisă, spuneau procurorii DNA în 2014.

„Din probaţiune reiese că, în ceea ce priveşte ajutorul dat unor persoane cercetate penal prin transmiterea de informaţii clasificate, există un dubiu ce profită suspectului, ceea ce impune soluţia clasării", se arată în ordonanţa de clasare emisă de DNA în 2017.

Conform unui alt dosar în perioada 2013 - 2015, Cordoş Alexandru, în calitate de senator, în schimbul unor foloase necuvenite, a pretins faţă de un om de afaceri că are influenţă asupra conducerii Companiei de Apă Arieş şi Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Transilvania Nord (SISETN) şi că va interveni pentru ca acesta să câştige mai multe licitaţii.

Influenţa pe care suspectul Cordoş Alexandru a pretins că o are pe lângă persoanele respective a fost una reală, firmele respective câştigând procedurile de achiziţie publică organizate de SISETN şi Compania de Apă Arieş, spuneau procurorii DNA în 2015.

Pentru „sprijinul" acordat, suspectul Mureşan Dorin Dumitru i-a remis în repetate rânduri suspectului Cordoş Alexandru, cu titlul de foloase necuvenite, diverse sume de bani al căror cuantum nu a putut fi stabilit în mod cert până în prezent. Pentru disimularea provenienţei reale a unei părţi din banii remişi cu titlul de foloase necuvenite, omul de afaceri a angajat la una dintre firmele sale pe o rudă a suspectului Cordoş Alexandru, începând cu data de 19.11.2013, cu un salariu înscris pe statul de plată de 900 lei. Probele administrate în cauză au relevat faptul că respectiva persoană nu a prestat până în prezent niciun fel de activitate în interesul societăţii comerciale angajatoare, mai se arată în ordonanţe de începere a urmăririi penale.

Într-un răspuns al DNA se arată că şi acest dosar a fost clasat: „În ordonanţa de clasare se arată că nu s-a putut stabilii, în mod indubitabil, legătura de cauzalitate dintre remiterea sumelor de bani în cauză şi presupusa traficare a influenţei pe care ar fi pretins că o are fostul senator pe lângă reprezentanţii SISE Transilvania Nord şi ai Companiei de Apă Arieş în scopul favorizării societăţilor comerciale administrate de Mureşan Dorin Dumitru în cadrul procedurilor de achiziţie publică. Probele administrate în cauză nu sunt suficiente pentru a conduce la punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de cei doi suspecţi pentru faptele reţinute în sarcina acestor".