• Tweet

Kievul se teme de o lovitură de stat. Judecând după ce scrie presa locală și occidentală, cei din anturajul șefului statului consideră că Zalujnîi - șeful armatei, ar putea prelua conducerea complotiștilor.

Revista britanică The Economist susține: "regimul de la Kiev este amenințat nu doar de trupele rusești, ci și de adversarii interni. În condițiile legii marțiale, viața politică a fost înghețată, dar acum lupta pentru putere a reizbucnit. Iar Zelenski vede în comandatul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei un concurent."

De alfel, unul dintre deputații Radei Supreme a recunoscut pentru The Economist, că râca dintre cei doi a destabilizat deja Ucraina. Ambele părți comit greșeli, iar încercările lui Zelenski de a suprima disidența nu fac decât să înrăutățească situația. „Relațiile lor sunt groaznice", constată publicația.

De remarcat este faptul că Zalujnîi a ales The Economist pentru a-și publica articolul de la care a început totul. Acțiunile militare au intrat în impas, a declarat comandantul șef. Zelenski a reacționat: i-a reproșat generalului incapacitatea de a alege titluri, după care l-a sfătuit să stea departe de politică.

Sursele publicației The Economist din interiorul elitei aflate la conducerea Ucrainei explică acest conflict prin eșecul contraofensivei. Guvernul înțelege că, în concluziile sale, Zalujnîi are dreptate, dar public nu poate recunoaște acest lucru. Și ei caută un țap ispășitor pentru a-i pasa responsabilitatea. În special, ei spun: generalii nu știu să lupte pentru că au fost învățați după manuale sovietice. Militarii răspund: ar fi mai bine să fie lăsați în pace de tot felul de consilieri care ei înșiși nu au făcut armata.

Generalul este înconjurat

Se fac auzite apeluri tot mai răsunătoare pentru demiterea lui Zalujnîi. Astfel, deputatul Radei Supreme din partea partidului "Slujitorul Poporului", Mariana Bezuglaia, l-a acuzat pe comandantul șef că nu are un plan de acțiuni militare pentru 2024. Potrivit spuselor sale, militarii nu fac nimic cum trebuie - cer doar 20.000 de recruți pe lună. Bezuglaia a fost deosebit de revoltată de faptul că Zalujnîi găsește timp să se relaxeze cu soția și prietenii lui.

Șeful grupului parlamentar al partidului de guvernământ, David Arahamia, a susținut-o: "deputații așteaptă de mult din partea lui Zalujnîi un plan pentru anul viitor, dar nu au văzut nimic până acum. Iar asta este responsabilitatea directă a armatei."

Potrivit informațiilor mass-media, Zelenski le-a interzis șefilor administrațiilor militare (guvernatorilor) să comunice cu Zalujnîi pentru a nu crea "agitație" în jurul comandantului șef.

Ministrul Apărării Rustem Umerov a avertizat: "în armată vor avea loc schimbări. Deocamdată, este vorba despre comandanții Forțelor comune și ai Grupului operativ-strategic al grupării de forțe Tavria, Serghei Naev și Aleksandr Tarnavski. Dar, după cum a precizat Umerov, autoritățile lucrează la creșterea eficienței Forțelor Armate ale Ucrainei. "

În același timp continuă ancheta privind predarea orașului Herson trupelor ruse în 2022. Potrivit presei occidentale, pentru moment, Zalujnîi figurează, în dosar, doar ca martor, dar poate deveni suspect.

Drept răspuns, susținătorii lui Zalujnîi amenință cu o lovitură de stat. „Până acolo vor aduce lucrurile. Vom mai pierde teritorii. Dar nu pe toate, nici vorbă de așa ceva. Dar la Kiev guvernul chiar se va schimba, și nu în variantă rusă, ci în versiune militară", a promis Aleksandr Lemenov, un cunoscut activist apropiat structurilor occidentale. Potrivit rezultatelor sondajelor citate în The Economist, ratingul lui Zelenski a scăzut la 37%, iar cel al lui Zalujnîi a atins deja 70%.

Ruptura se adâncește

Expertul militar ucrainean Oleg Starikov s-a arătat surprins de faptul că s-a cerut un „plan de război": este un termen politic, un general poate pune la dispoziție un plan de operațiuni și campanii. Și numai președintele are dreptul de a-l cunoaște în totalitate. „În istorie a existat un singur „plan de război" - „Barbarossa", elaborat de fasciști pentru cucerirea Moscovei", a adăugat analistul într-un interviu acordat presei naționale.

Politologul Ruslan Bortnik a evidențiat, la rândul său, această ciudățenie. „Dacă deputații vor ca Zalujnîi să fie demis, trebuie să se adreseze președintelui. Iar comandantul șef face bine că nu intră cu ei în dispută. Acest lucru ar oferi oponenților săi un motiv în plus pentru a-i cere demisia sub pretextul că generalul a intrat în politică", subliniază expertul.

Bortnik este, totodată, de părere că sinceritățile exprimate de Zalujnîi legate de calitățile personale ale unora dintre reprezentanții elitei din fruntea țării, corupție și de modul în care sunt adoptate deciziile militare și politice au darul de a arunca în aer țara din interior. „Trebuie înțeles că el este susținut nu numai de mulți ucraineni, inclusiv de armată, ci și de Occident", avertizează Bortnik. Când Zelenski va decide să-l concedieze pe Zalujnâi, va trebui să se teamă chiar și de propriile sale gărzi de corp, conchide politologul.

„În 2009, Viktor Iuşcenko le-a interzis guvernatorilor să comunice cu Iulia Timoşenko, pe atunci premier. Istoria se repetă. Se pare că Zelenski se simte foarte nesigur, iar şefii regionali, dimpotrivă, vor să menţină, pentru orice eventualitate, relaţii bune cu Zalujnîi", estimează șeful Fundației pentru Politică Ucraineană, Konstantin Bondarenko.

Şeful adjunct al Institutului Ţărilor CSI, Vladimir Jarihin, consideră că, prin Zalujnîi, Statele Unite îi dau de înțeles lui Zelenski că au un candidat alternativ, iar dacă se întâmplă ceva, ne descurcăm și fără tine. „El însuși a început să-și sape singur groapa când a anunțat că alegeri nu vor fi până la victorie. De fapt, până la expulzare. De fapt, el spune Occidentului: nu pot fi îndepărtat de la putere decât cu forța. Zelenski a conștientizat prea târziu ce a făcut. Iar acum încearcă să-și salveze viața.", a spus expertul într-un interviu acordat The Economist.

Stoltenberg: Eșecul ofensivei lansate de Kiev cu armele NATO a arătat că Rusia nu trebuie subestimată

Incapacitatea Ucrainei de a muta linia întâi a frontului chiar și cu amplul ajutor acordat de NATO confirmă că Rusia nu trebuie subestimată, dar Alianța Nord-Atlantică trebuie oricum să susțină în continuare Kievul, a declarat Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vorbind la o conferință de presă în ajunul ședinței miniștrilor de Externe ai țărilor Alianței, ce-și desfășoară lucrările de două zile, la Bruxelles.

„Vedem că, în pofida întregului ajutor substanțial acordat de țările NATO, ucrainenii nu au reușit în decurs de un an să mute linia întâi a frontului. Ceea ce confirmă faptul că Rusia nu trebuie subestimată. Industria țării a fost plasată în regim militar, rușii sunt capabili să aprovizioneze armata cu muniție și tehnică militară, (...) ceea ce a împiedicat Ucraina să obțină succesele teritoriale pe care ne bazam", a spus el. „Dar fiți convinși că semnalul pe care țările NATO îl vor transmite la finalul întâlnirii șefilor MAE și la următorul (de anul viitor) summit al NATO, de la Washington, va fi că noi suntem de partea Ucrainei"(M.G.G.)