De ce era important ca judecătorul Deliorga să fie prezent în avionul de Mykonos

Postat la: 09.09.2026 |

De ce era important ca judecătorul Deliorga să fie prezent în avionul de Mykonos

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) luptă să intre definitiv în posesia celor 46 de hectare de la Romexpo, pentru care are drept de folosință gratuită timp de 50 de ani. Adică până în 2053. Este un tun de 3 miliarde de euro, cel mai mare tun imobiliar din istoria României, implicând cel mai mare activ funciar central al Capitalei.

Proiectul legislativ dedicat a fost blocat în Parlament și la nivelul Președinției. Pentru a putea dezvolta un mega-complex imobiliar alături de un grup de investitori privați, CCIR are nevoie de dreptul de proprietate, nu doar de folosință asupra terenului. Inițial, Parlamentul României a votat o modificare a Legii Camerelor de Comerț 

care prevedea transferul gratuit al terenurilor aflate în proprietatea statului și în folosința CCIR, direct în patrimoniul acesteia. Curtea Constituțională a avut un rol cheie în prelungirea disputei legislative, oferind o decizie favorabilă CCIR, urmată de o uriașă controversă de integritate.

USR și UDMR au atacat legea transferului gratuit la CCR, invocând încălcarea principiului proprietății publice și acordarea unui ajutor de stat masiv, cu dedicație sectorului privat. CCR a respins sesizarea, inclusiv prin votul lui Cristian Deliorga, și a declarat legea constituțională, motivând că Parlamentul este suveran în a decide oportunitatea transferului de proprietate. 

Deși CCR a dat undă verde legii în 2021, președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea și a retrimis-o la reexaminare în Parlament, unde a rămas blocată în procedurile curente. Grupurile de lobby în favoarea CCIR lucrează deja și prezența lui Victor Ponta și Florin Manole în avionul de Mykonos este garanția faptului că legea va fi deblocată și retransmisă CCR.

Cristian Deliorga nu este prietenul de 30 de ani al lui Mihai Daraban, președintele CCIR. Este judecătorul de serviciu al Curții Constituționale care și-a dat votul în 2021 în favoarea Camerei de Comerț și și-l va da și a doua oară, nu singur, ci cu încă trei colegi, Mihai Busuioc, Bogdan Licu și Gheorghe Stan. Și s-au făcut deja patru, iar al cincilea vot este pe drum.

Judecătorii propuși de PSD au votat de fiecare dată în bloc deciziile Curții. Nu este exclus ca cel de al cincilea vot să aparțină tocmai omului lui Ilie Bolojan, Simina Tănăsescu, președintele CCR, aflată sub infernala presiune a propriilor colegi, pentru dezastrul în care și-a administrat întâlnirea cu premierul, figurând în concediu, din care s-a întors val-vârtej pentru a-și repartiza sieși dosarul Legii ANI și sarcina de a rezolva favorabil amendamentul Fritz.

Ilie Bolojan va părăsi curând cabinetul din Victoriei, dedicându-se sarcinilor ingrate ale senatorului de Bihor, portofoliu adjudecat în urma alegerilor parlamentare validate de data aceasta de CCR, spre deosebire de cele prezidențiale, din 2024. Simina Tănăsescu va rămâne a nimănui, și singurul conclav care îi poate asigura protecție și garanția păstrării președinției Curții, este CCR. Cu condiția să voteze cum trebuie.

Cornel Ivanciuc

loading...
PUTETI CITI SI...

De ce era important ca judecătorul Deliorga să fie prezent în avionul de Mykonos

Postat la: 09.09.2026 |

0

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) luptă să intre definitiv în posesia celor 46 de hectare de la Romexpo, pentru care are drept de folosință gratuită timp de 50 de ani. Adică până în 2053. Este un tun de 3 miliarde de euro, cel mai mare tun imobiliar din istoria României, implicând cel mai mare activ funciar central al Capitalei.

Proiectul legislativ dedicat a fost blocat în Parlament și la nivelul Președinției. Pentru a putea dezvolta un mega-complex imobiliar alături de un grup de investitori privați, CCIR are nevoie de dreptul de proprietate, nu doar de folosință asupra terenului. Inițial, Parlamentul României a votat o modificare a Legii Camerelor de Comerț 

care prevedea transferul gratuit al terenurilor aflate în proprietatea statului și în folosința CCIR, direct în patrimoniul acesteia. Curtea Constituțională a avut un rol cheie în prelungirea disputei legislative, oferind o decizie favorabilă CCIR, urmată de o uriașă controversă de integritate.

USR și UDMR au atacat legea transferului gratuit la CCR, invocând încălcarea principiului proprietății publice și acordarea unui ajutor de stat masiv, cu dedicație sectorului privat. CCR a respins sesizarea, inclusiv prin votul lui Cristian Deliorga, și a declarat legea constituțională, motivând că Parlamentul este suveran în a decide oportunitatea transferului de proprietate. 

Deși CCR a dat undă verde legii în 2021, președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea și a retrimis-o la reexaminare în Parlament, unde a rămas blocată în procedurile curente. Grupurile de lobby în favoarea CCIR lucrează deja și prezența lui Victor Ponta și Florin Manole în avionul de Mykonos este garanția faptului că legea va fi deblocată și retransmisă CCR.

Cristian Deliorga nu este prietenul de 30 de ani al lui Mihai Daraban, președintele CCIR. Este judecătorul de serviciu al Curții Constituționale care și-a dat votul în 2021 în favoarea Camerei de Comerț și și-l va da și a doua oară, nu singur, ci cu încă trei colegi, Mihai Busuioc, Bogdan Licu și Gheorghe Stan. Și s-au făcut deja patru, iar al cincilea vot este pe drum.

Judecătorii propuși de PSD au votat de fiecare dată în bloc deciziile Curții. Nu este exclus ca cel de al cincilea vot să aparțină tocmai omului lui Ilie Bolojan, Simina Tănăsescu, președintele CCR, aflată sub infernala presiune a propriilor colegi, pentru dezastrul în care și-a administrat întâlnirea cu premierul, figurând în concediu, din care s-a întors val-vârtej pentru a-și repartiza sieși dosarul Legii ANI și sarcina de a rezolva favorabil amendamentul Fritz.

Ilie Bolojan va părăsi curând cabinetul din Victoriei, dedicându-se sarcinilor ingrate ale senatorului de Bihor, portofoliu adjudecat în urma alegerilor parlamentare validate de data aceasta de CCR, spre deosebire de cele prezidențiale, din 2024. Simina Tănăsescu va rămâne a nimănui, și singurul conclav care îi poate asigura protecție și garanția păstrării președinției Curții, este CCR. Cu condiția să voteze cum trebuie.

Cornel Ivanciuc

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE