• Tweet

Luna trecută a devenit operaţională Trans-Adriatic Pipeline (TAP), sau Gazoductul Trans-Adriatic, ultimul segment al Coridorului Sudic de Gaze, o autostradă a gazelor naturale care ar permite Uniunii Europene să-şi reducă dependenţa energetică de Rusia cu importuri în principal din Azerbaidjan.

Pentru Turcia, magistrala şi gazele azere sunt atât de importante încât pentru ele s-a implicat în războiul dintre Azerbaidjan şi Armenia. În schimb, în UE, combustibilul azer poate fi pompat până în Italia, dar nu poate ajunge prin Bulgaria spre nord, în România, Ungaria, Polonia şi Ucraina pentru că guvernul de la Sofia pare să prioritizeze un gazoduct rusesc. Bulgaria este în prezent dependentă aproape în întregime de importurile de gaze din Rusia.

Gazele naturale din Azerbaidjan ar putea ajunge în România şi Ungaria dacă Bulgaria ar finaliza un interconector cu reţeaua din Grecia. Însă, după cum scrie Euractiv, implementarea proiectului interco­-nec­torului Grecia-Bulgaria (IGB) continuă să fie întârziată şi înconjurată de incertitudini, deşi a fost declarată o prioritate la Sofia cu mai bine de zece ani în urmă. Aceasta în timp ce, dacă ar fi crezute informaţiile oferite de TASS, agenţia de ştiri a Moscovei, construcţia gazoductului botezat de bulgari Balkan Stream a fost finalizată, iar secţiunea bulgară a fost conectată cu cea din Serbia. Balkan Stream este urmaşul defunctului South Stream şi reprezinţă o continuare a Turkstream în Europa, aducând gaze ruseşti pe o rută care ocoleşte Ucraina şi statele proamericane din Europa de Est.

Euractiv a publicat şi o anchetă despre cum Bulgaria a oferit Gazprom, compania care deţine monopolul expor­turilor de gaze ruseşti, cheile Balcanilor punând în mâinile ruşilor conexiunile de gaze strategice aflate de-a lungul graniţelor bulgare.

La mijlocul lunii trecute, când TAP a devenit operaţional, premierul bulgar Boiko Borisov a efectuat o inspecţie surpriză pe unul din şantierele interconectorului IGB, acompaniat de ministrul energiei Temenuzhka Petkova, potrivit Novinite. La acea dată erau finalizaţi 24 de kilometri de conductă, iar proprietarul companiei greceşti care se ocupă de lucrări asigura că acestea vor continua cu cea mai mare viteză şi că până la sfârşitul anului va fi acoperită o lungime de două ori mai mare. Borisov a precizat că au fost livraţi 159 de kilometri de conductă şi că au fost sudaţi 72 de kilometri. Interconectorul ar trebui să aibă în total circa 180 de kilometri, dintre care 150 de teritoriul Bulgariei. Lucrările de construcţie au început pe 22 mai 2019, iar Borisov a declarat atunci când a efectuat inspecţia că Bulgaria va începe să importe gaze azere până la 1 ianuarie 2021.

Însă, constată Euractiv, sfârşitul anului se apropie şi se pare că realizarea Balkan Stream decurge mult mai rapid decât construirea interconectorului cu Grecia, cu toate că cel din urmă proiect oferă Bulgariei o diversificare reală a surselor de aprovizionare cu gaze naturale şi, prin urmare, o siguranţă energetică naţională mai mare. Pentru finalizarea legăturii Bulgariei cu TAP, care ar aduce, pe lângă gaze azere, şi po­sibilitatea accesării terminalelor de gaze naturale lichefiate din Grecia unde pot ajunge transporturi din SUA, Qatar, Algeria, Israel, Egipt şi alte state pro­ducătoare, nu există încă estimări oficiale privind pu­nerea în funcţiune. Acest lucru a produs nemul­ţumire în România, dar şi în Ucraina, care caută să im­porte gaze naturale din orice alte surse în afară de Rusia.

În noiembrie, şeful Transgaz, operatorului naţional al transportului gazelor naturale din România, a acuzat Bulgaria că întârzie proiectele care aduc în regiune alte gaze naturale în afară de cele ruseşti. Ucraina, ţară aflată în conflict cu Rusia, a pierdut taxe de tranzit de miliarde de dolari de când Bulgaria a început să importe gaze ruseşti doar prin Turkstream imediat ce conducta a ajuns la graniţele bulgare, în 2019.

„Importanţa TAP este semnificativă deoarece este le­gată direct de posibilitatea unor surse alternative de ga­ze din Azerbaidjan pentru Europa şi în special pen­tru Bulgaria prin interconectorul IGB", spune Ivan Hi­nov­ski, expert în energie de la Forumul Bulgar pen­tru Ener­gie şi Minerit. Cei un miliard de metri cubi de gaze pe an pe care Bulgaria i-ar putea importa prin TAP re­pre­zintă circa 33% din consumul din această ţară. Dacă ar fi adăugate şi gazele de la terminalele din Grecia aduse prin IGB, Bulgaria are posibilitatea de a-şi re­du­ce dependenţa de Rusia cu până la 50%. Chiar mi­nistrul energiei Petkova a declarat la începutul anului, într-o vizită la Washington, că Bulgaria îşi va mic­şora până la sfârşitul anului importurile de gaze din Rusia cu 50%, cumpărând în schimb gaze azere şi GNL.

Însă Sofia nu pare să se grăbească cu finalizarea interconectorului cu Grecia, apreciază Hinovski. „Deocamdată, aşteptările sunt ca lucrările să fie gata în a doua jumătate a anului", a precizat Hinovski. Este adevărat că GNL sunt mai scumpe decât gazele normale transportate prin conducte, însă, pe de altă parte, nici gazele vândute de ruşi bulgarilor n-au fost dintre cele mai ieftine. Abia anul acesta guvernul de la Sofia a obţinut o reducere a preţurilor cu 40%, dar în contextul în care Comisia Europeană a slăbit poziţia Gazprom printr-o anchetă antitrust, iar negocierile au fost asistate de CE.

Preţurile gazelor livrate prin TAP vor fi negociate în funcţei de condiţiile pieţei, iar contractul cu Azerbaidjan va reflecta formula pentru indexarea preţului în concordanţă cu criterii general acceptate. „Din nefericire, preţurile şi formula indexării acestora din acest contract sunt secrete. Însă în general astăzi preţurile din toate contractele de furnizare de gaze în Europa şi în alte părţi ale lumii urmează principiul raportării la cotaţiile de pe bursele de gaze internaţionale", explică Hinovski. El nu se aşteaptă ca preţurile gazelor azere să fie foarte diferite de cele ale gazelor vândute de Gazprom. „Însă în acest caz vorbim categoric de creşterea securităţii energetice." Expertul crede că întârzierea racordării Bulgariei la TAP este făcută în cadrul „anumitor jocuri geopolitice din regiune, în pofida intervenţiei puternice a politicii americane". Hinovski a comparat şi ritmul de realizare a proiectului rusesc cu construirea IGB. Pe de o parte, Balkan Stream stabileşte recorduri, iar pe de alta interconectorul cu Grecia avansează ca melcul. Aceasta poate şi pentru că în 2022 va expira contractul Bulgariei cu Gazpromexport de cumpărare de gaze ruseşti. O altă piedică ar putea fi faptul că partea azeră cere garanţii bancare pentru livrări, iar furnizorul de apă caldă şi căldură al judeţului Sofia are datorii care pun în pericol plăţile către furnizorii de gaze, indiferent de unde ar fi aceştia.