• Tweet

În a patra zi după ce a revenit la Casa Albă, preşedintele Donald Trump a pornit să-şi impună voinţa pe glob. Vrea să desfiinţeze ordinea globală condusă de SUA, cere şi mai mult de la membrii NATO şi vede tarifele ca fiind mai mult decât un instrument economic pe termen scurt.

Elitele europene au privit la o apariţie virtuală a lui Trump în satul alpin elveţian Davos. Configuraţia a fost perfectă pentru preşedinte. Pe un ecran gigantic, outsiderul suprem s-a înălţat literalmente deasupra audienţei sale de bancheri, finanţişti, titani ai afacerilor, lideri ai ONG-urilor, oameni importanţi din politică şi diplomaţi. Apariţia la Forumul Economic Mondial a fost cea mai recentă mişcare de hiper-încredere din partea lui Trump, care vrea să remodeleze destinul Americii, după o săptămână frenetică de ordine executive şi conferinţe de presă spontane.

El a emis cea mai explicită ameninţare de până acum cu impunerea de tarife la exporturile europene, a stabilit o ţintă aproape de neatins pentru cheltuielile de apărare ale ţărilor NATO - 5 la sută, a încercat din nou să îl determine pe preşedintele rus Vladimir Putin să poarte discuţii pentru a pune capăt războiului din Ucraina şi a insistat asupra abordării sale de tip „recompensă" şi „pedeapsă" faţă de liderul chinez Xi Jinping. Dar motivul pentru care discursul de joi ar putea intra în istorie este că Trump a oferit mulţimii de la Davos cea mai crudă viziune de până acum cu privire la noul rol al Americii în lume, punctează CNN.

„A fost ales pentru că este un perturbator", a declarat pentru CNN David Miliband, fost ministru de externe britanic. „A promis că va perturba modul actual în care se fac lucrurile, atât în Statele Unite, cât şi la nivel internaţional", arată Miliband, care în prezent este director general al Comitetului Internaţional de Salvare. „A fost consecvent în acest sens pe tot parcursul campaniei, în timpul perioadei de tranziţie şi acum, în primele trei zile", remarcă Miliband.

În noua lor „epocă de aur", a susţinut Trump, Statele Unite îşi vor urmări exclusiv interesele naţionale unice. Trump s-a referit de mai multe ori la ţara sa ca la o naţiune „suverană". Acesta este codul MAGA pentru o SUA care acţionează singură şi nu prin intermediul organizaţiilor internaţionale Bretton Woods - pe care Washingtonul le-a înfiinţat pentru a face lumea mai sigură pentru democraţie şi pentru a promova prosperitatea pentru toţi, după cel de-al Doilea Război Mondial. Această abordare este justificată, a insistat Trump, deoarece „multe lucruri au fost nedrepte timp de mulţi ani pentru Statele Unite".

De acum înainte, a precizat el, fiecare act de politică externă al SUA va fi însoţit de un calcul al valorii, care să evalueze în ce măsură îi avantajează pe americani. Alte ţări şi multinaţionale nu sunt obligate să joace jocul, dar dacă aleg să nu o facă - vor fi pedepsite, inclusiv cu tarife vamale. În plus, America este atât de puternică şi de bogată în resurse, încât nu are nevoie de nicio altă ţară. El a spus despre Canada, de exemplu: „Nu avem nevoie de ei să ne facă maşinile. Nu avem nevoie de cheresteaua lor, pentru că avem propriile noastre păduri etc., etc. Nu avem nevoie de petrolul şi gazele lor. Avem mai mult decât oricine".

Trump şi-a rezervat o furie specială pentru Uniunea Europeană, plângându-se cu amărăciune de practicile de reglementare care, în opinia sa, îngrădesc creşterea economică (şi interferează cu interesele sale personale de afaceri). El s-a plâns de taxele şi restricţiile impuse Google, Apple şi Meta în Europa şi a lăsat să se înţeleagă că vede aceste firme, ai căror lideri oligarhi din domeniul tehnologiei i-a primit în cercul său intim, ca instrumente ale puterii americane. „Acestea sunt companii americane, fie că vă plac sau nu. Sunt companii americane şi nu ar trebui să facă asta", a punctat Trump.

Trump şi-a dezvăluit natura sa tranzacţională în ultima sa salvă referitoare la NATO, scrie CNN. El şi-a oficializat cererea ca membrii să îşi dubleze cheltuielile de apărare la 5% din PIB. Aceasta este o cifră care ar falimenta multe economii occidentale sau ar cere guvernelor să îşi încheie politicile de bunăstare scumpe, endemice pentru etosul social-democrat european, pe care mişcarea sa, „Make America Great Again", îl dispreţuieşte atât de mult, comentează CNN.

Când un reporter din Biroul Oval a subliniat ulterior că SUA cheltuiesc doar 3,4% pentru apărare, Trump a răspuns: „Noi îi protejăm pe ei, ei nu ne protejează pe noi". În beligeranţa sa, Trump a ignorat faptul că singura dată când a fost invocată clauza de apărare reciprocă din articolul 5 al alianţei a fost de către aliaţii care şi-au trimis trupele să moară în războiul Americii împotriva terorismului, după atacurile din 11 septembrie 2001.

În primele sale câteva zile la putere, Trump şi-a întărit, de asemenea, avertismentele potrivit cărora vede ţări precum Panama, Canada şi vastul teritoriu autonom danez Groenlanda ca făcând parte din sfera de interese a Americii. Într-un gest extraordinar venit din partea unui preşedinte american care vorbeşte în faţa unei audienţe internaţionale, Trump s-a plâns de deficitul comercial cu Canada, apoi şi-a reînnoit apelul ca această ţară să se alăture SUA. „Eu spun că puteţi deveni oricând un stat (american - n.r.), iar dacă sunteţi un stat, nu vom avea un deficit", a spus Trump.

Nu există nicio şansă ca al 51-lea stat american să devină Canada. Dar limbajul ameninţător al lui Trump ilustrează o astfel de abatere, deoarece este antiteza principiului că toate statele sunt egal suverane, consacrat de SUA în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. Filozofia „America pe primul loc" a lui Trump este adesea descrisă ca o întoarcere la tipul de izolaţionism care a prevalat între cele două războaie mondiale. Dar acest lucru nu este tocmai exact. El vrea să păşească pe scena globală. Dar susţine o politică externă în care America este dominantă în propria emisferă şi se angajează selectiv în alte părţi.

Acest lucru a fost explicat de noul secretar de stat Marco Rubio săptămâna aceasta. „Treaba noastră este să ne asigurăm că avem o politică externă care promovează interesul naţional al Statelor Unite. Mă aştept ca fiecare ţară de pe pământ să îşi promoveze interesele naţionale. Sper că vor fi multe în care interesele noastre naţionale şi ale lor se aliniază", a punctat el. Cu alte cuvinte, SUA sunt pregătite să colaboreze cu alte ţări atunci când este cazul - nu prin intermediul organizaţiilor internaţionale care diluează puterea americană, ci individual, ceea ce înseamnă că SUA vor avea avantajul mărimii, bogăţiei şi puterii militare.

Acest lucru, împreună cu credinţa lui Trump în marile puteri care acţionează cu întâietate în sferele lor de influenţă şi obsesia sa crescândă pentru expansiunea teritorială a SUA, este un concept mai degrabă din secolul al XIX-lea. La fel şi determinarea lui Trump de a utiliza tarifele pentru a stimula economia americană şi a-şi îndeplini promisiunea electorală de a creşte nivelul de trai şi de a reduce preţurile.

Preşedintele a avertizat liderii de afaceri la Davos: „Dacă nu vă fabricaţi produsul în America, ceea ce este la latitudinea dumneavoastră, atunci, foarte simplu, va trebui să plătiţi un tarif". Taxele vor „direcţiona sute de miliarde de dolari şi chiar trilioane de dolari în Trezoreria noastră pentru a ne consolida economia", a afirmat Trump. Comentariul său a fost o declaraţie efectivă a unui război comercial împotriva Uniunii Europene, deoarece el nu încearcă doar să facă importurile mai puţin competitive decât produsele americane, ci încearcă să atragă locuri de muncă şi industrie de peste Atlantic, arată CNN.

Tarifele au fost utilizate în cea mai mare parte a primilor 150 de ani ai ţării. Acestea au fost preferatele noului preşedinte favorit al lui Trump, William McKinley (Trump a redenumit un munte cu numele lui - n.r.). McKinley a fost un republican care, la fel ca el, a modelat o realiniere politică în statele industriale şi a fost un imperialist care a adăugat Filipine, Puerto Rico şi Hawaii la portofoliul de proprietăţi al SUA. Trump l-a menţionat de mai multe ori în ultimele zile pe McKinley, care a servit din 1897 până la asasinarea sa în 1901, şi a semnat un ordin executiv pentru a restabili numele original al Muntelui Denali, din Alaska, în Muntele McKinley. „Preşedintele McKinley a făcut ţara noastră foarte bogată prin tarife şi prin talent", a spus Trump în discursul său inaugural de luni.

Avertismentele repetate ale preşedintelui cu privire la tarifele iminente pun la îndoială ipotezele conform cărora acesta se foloseşte pur şi simplu de ameninţare ca de o pârghie pentru a obţine concesii pe termen scurt în negocierile comerciale cu ţări precum Mexic, Canada şi cu UE. Cu toate acestea, remarcile sale de joi sugerează că acesta este un instrument mai de durată. Trump ignoră preocupările multor experţi economici care consideră că tarifele vamale americane ridicate vor creşte preţurile pentru americani şi vor distruge economia globală.

Unul dintre cele mai elocvente argumente împotriva tarifelor ridicate a fost prezentat de Franklin Roosevelt, în campania sa prezidenţială din 1932. Într-un discurs ţinut la Seattle, Roosevelt a explicat că tarifele introduse de preşedintele Herbert Hoover sub presiunea republicanilor de linie dură au „rezultatul inevitabil de a provoca represalii din partea celorlalte state ale lumii" şi conduc SUA pe „drumul spre ruină".

„Vecinul nostru de alături, Canada, a impus tarife de retorsiune asupra piersicilor voastre, astfel încât tariful lor este acum mai mare decât costul de transport către Canada. Şi există un tarif de retorsiune asupra sparanghelului şi asupra altor legume şi fructe, atât de ridicat, încât practic niciun produs agricol nu poate fi vândut clienţilor dumneavoastră logici, vecinilor de peste graniţă. Piaţa pentru surplusul dvs. este distrusă şi, prin urmare, preţurile corecte pentru întreaga dvs. recoltă sunt imposibile", le explica Roosevelt americanilor.

Avertismentele lui Roosevelt oferă îndrumare criticilor lui Trump de astăzi. Şi acest lucru este adecvat, deoarece multe dintre principiile americane de lungă durată, de la comerţ la relaţiile internaţionale, pe care cel de-al 47-lea preşedinte încearcă acum să le demonteze, provin din fundamentele ordinii globale moderne, conduse de SUA, stabilite de cel de-al 32-lea preşedinte, conchide analiza CNN.