ZC
ZC




ZC




Donald Trump, decizie fără precedent: A impus sancțiuni împotriva judecătorilor Curții Penale Internaționale

Postat la: 06.06.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Donald Trump, decizie fără precedent: A impus sancțiuni împotriva judecătorilor Curții Penale Internaționale

Administraţia preşedintelui Donald Trump a impus joi sancţiuni împotriva a patru judecători ai Curţii Penale Internaţionale, represalii fără precedent ca reacţie la emiterea de către tribunalul pentru crime de război a unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi la o decizie anterioară de a deschide un caz privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.

Vizaţi de sancţiuni sunt Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin şi Beti Hohler din Slovenia, potrivit unei declaraţii a secretarului de stat american Marco Rubio.

„În calitate de judecători ai CPI, aceste patru persoane s-au implicat activ în acţiunile ilegale şi nefondate ale Curţii Penale Internaţionale, care vizează America sau aliatul nostru apropiat, Israel. CPI este politizată şi pretinde în mod fals că are libertatea deplină de a investiga, acuza şi urmări penal cetăţeni ai Statelor Unite şi ai aliaţilor noştri", a declarat Rubio.

CPI a condamnat această măsură, afirmând că reprezintă o tentativă de a submina independenţa unei instituţii judiciare internaţionale care oferă speranţă şi justiţie pentru milioane de victime ale unor „atrocităţi de neimaginat".

Judecătoarele Bossa şi Ibanez Carranza fac parte din completul de judecată al CPI din 2018. În 2020, ele au fost implicate într-o decizie a camerei de apel care a permis procurorului CPI să deschidă o investigaţie oficială privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.

Din 2021, Curtea a redus prioritatea investigaţiei privind trupele americane din Afganistan şi s-a concentrat pe presupusele crime comise de guvernul afgan şi de forţele talibane.

Judecătorii CPI au emis, de asemenea, mandate de arestare pe numele lui Netanyahu, al fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant şi al liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri, în noiembrie anul trecut, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în timpul conflictului din Gaza. Alapini Gansou şi Hohler au decis autorizarea mandatului de arestare împotriva lui Netanyahu şi Gallant, a declarat Rubio.

Această acţiune accentuează ostilitatea administraţiei faţă de Curte. În timpul primei administraţii Trump, în 2020, Washingtonul a impus sancţiuni împotriva fostei procuroare Fatou Bensouda şi a unuia dintre principalii săi colaboratori, din cauza activităţii Curţii legate de Afganistan.

Măsurile vin şi în urma unui vot din ianuarie în Camera Reprezentanţilor a SUA pentru sancţionarea CPI, ca protest faţă de mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu. Acţiunea a evidenţiat sprijinul puternic al republicanilor, colegii de partid ai lui Trump, pentru guvernul israelian.

Măsurile au stârnit un val de proteste în rândul apărătorilor drepturilor omului. Liz Evenson, directoarea pentru justiţie internaţională a organizaţiei Human Rights Watch, a declarat că aceste măsuri punitive reprezintă un „atac flagrant asupra statului de drept, în acelaşi timp în care preşedintele Trump încearcă să îl submineze în propria ţară."

Sancţiunile împiedică sever capacitatea persoanelor vizate de a efectua chiar şi tranzacţii financiare de rutină, deoarece orice bănci care au legături cu Statele Unite sau care efectuează tranzacţii în dolari sunt aşteptate să respecte aceste restricţii.

Totuşi, Departamentul Trezoreriei a emis şi licenţe generale, inclusiv una care permite încheierea oricăror tranzacţii existente implicând persoanele vizate joi până pe 8 iulie, cu condiţia ca orice plată către acestea să fie făcută într-un cont blocat, cu dobândă, situat în SUA.

Noile sancţiuni vin într-un moment dificil pentru CPI, care deja este afectată de sancţiunile anterioare ale SUA împotriva procurorului său şef, Karim Khan, care luna trecută s-a retras temporar în urma unei investigaţii a Naţiunilor Unite privind comportament sexual nepotrivit.

CPI, înfiinţată în 2002, are jurisdicţie internaţională pentru a urmări penal cazurile de genocid, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război în state membre sau dacă o situaţie este semnalată de Consiliul de Securitate al ONU. Statele Unite, China, Rusia şi Israel nu sunt membri.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Donald Trump, decizie fără precedent: A impus sancțiuni împotriva judecătorilor Curții Penale Internaționale

Postat la: 06.06.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Administraţia preşedintelui Donald Trump a impus joi sancţiuni împotriva a patru judecători ai Curţii Penale Internaţionale, represalii fără precedent ca reacţie la emiterea de către tribunalul pentru crime de război a unui mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi la o decizie anterioară de a deschide un caz privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.

Vizaţi de sancţiuni sunt Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibanez Carranza din Peru, Reine Adelaide Sophie Alapini Gansou din Benin şi Beti Hohler din Slovenia, potrivit unei declaraţii a secretarului de stat american Marco Rubio.

„În calitate de judecători ai CPI, aceste patru persoane s-au implicat activ în acţiunile ilegale şi nefondate ale Curţii Penale Internaţionale, care vizează America sau aliatul nostru apropiat, Israel. CPI este politizată şi pretinde în mod fals că are libertatea deplină de a investiga, acuza şi urmări penal cetăţeni ai Statelor Unite şi ai aliaţilor noştri", a declarat Rubio.

CPI a condamnat această măsură, afirmând că reprezintă o tentativă de a submina independenţa unei instituţii judiciare internaţionale care oferă speranţă şi justiţie pentru milioane de victime ale unor „atrocităţi de neimaginat".

Judecătoarele Bossa şi Ibanez Carranza fac parte din completul de judecată al CPI din 2018. În 2020, ele au fost implicate într-o decizie a camerei de apel care a permis procurorului CPI să deschidă o investigaţie oficială privind presupuse crime de război comise de trupele americane în Afganistan.

Din 2021, Curtea a redus prioritatea investigaţiei privind trupele americane din Afganistan şi s-a concentrat pe presupusele crime comise de guvernul afgan şi de forţele talibane.

Judecătorii CPI au emis, de asemenea, mandate de arestare pe numele lui Netanyahu, al fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant şi al liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri, în noiembrie anul trecut, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în timpul conflictului din Gaza. Alapini Gansou şi Hohler au decis autorizarea mandatului de arestare împotriva lui Netanyahu şi Gallant, a declarat Rubio.

Această acţiune accentuează ostilitatea administraţiei faţă de Curte. În timpul primei administraţii Trump, în 2020, Washingtonul a impus sancţiuni împotriva fostei procuroare Fatou Bensouda şi a unuia dintre principalii săi colaboratori, din cauza activităţii Curţii legate de Afganistan.

Măsurile vin şi în urma unui vot din ianuarie în Camera Reprezentanţilor a SUA pentru sancţionarea CPI, ca protest faţă de mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu. Acţiunea a evidenţiat sprijinul puternic al republicanilor, colegii de partid ai lui Trump, pentru guvernul israelian.

Măsurile au stârnit un val de proteste în rândul apărătorilor drepturilor omului. Liz Evenson, directoarea pentru justiţie internaţională a organizaţiei Human Rights Watch, a declarat că aceste măsuri punitive reprezintă un „atac flagrant asupra statului de drept, în acelaşi timp în care preşedintele Trump încearcă să îl submineze în propria ţară."

Sancţiunile împiedică sever capacitatea persoanelor vizate de a efectua chiar şi tranzacţii financiare de rutină, deoarece orice bănci care au legături cu Statele Unite sau care efectuează tranzacţii în dolari sunt aşteptate să respecte aceste restricţii.

Totuşi, Departamentul Trezoreriei a emis şi licenţe generale, inclusiv una care permite încheierea oricăror tranzacţii existente implicând persoanele vizate joi până pe 8 iulie, cu condiţia ca orice plată către acestea să fie făcută într-un cont blocat, cu dobândă, situat în SUA.

Noile sancţiuni vin într-un moment dificil pentru CPI, care deja este afectată de sancţiunile anterioare ale SUA împotriva procurorului său şef, Karim Khan, care luna trecută s-a retras temporar în urma unei investigaţii a Naţiunilor Unite privind comportament sexual nepotrivit.

CPI, înfiinţată în 2002, are jurisdicţie internaţională pentru a urmări penal cazurile de genocid, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război în state membre sau dacă o situaţie este semnalată de Consiliul de Securitate al ONU. Statele Unite, China, Rusia şi Israel nu sunt membri.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE