• Tweet

Aliaţi europeni ai Statelor Unite pledează pentru reanalizarea funcţionării Alianţei Nord-Atlantice după decizia "unilaterală" a preşedintelui Joseph Biden privind retragerea din Afganistan, considerată un eşec, conform cotidianului Financial Times.

"Aliaţii europeni speraseră că alegerea lui Joe Biden în funcţia de preşedinte al SUA va consolida relevanţa NATO după anii dificili ai mandatului preşedintelui Donald Trump. Însă retragerea problematică din Afganistan decisă de Washington generează o regândire a strategiei", notează cotidianul Financial Times. După ocuparea oraşului Kabul de către insurgenţii talibani, oficiali din domeniul apărării şi securităţii din cadrul Uniunii Europene au criticat decizia SUA de a retrage cei 2.500 de militari, afirmând că a fost slăbită poziţia Alianţei Nord-Atlantice şi că apar probleme privind dependenţa Europei în materie de securitate de Washington. Reacţia lor marchează un final amar al celei mai îndelungate misiuni NATO, care a implicat 10.000 de militari din 36 de ţări membre sau partenere.

"Acest tip de retragere a trupelor a generat haos. Haosul produce suferinţă suplimentară", afirmă Artis Pabriks, ministrul leton al Apărării. Astfel de misiuni pe termen lung sunt improbabile în viitor. "Această eră s-a încheiat. Din nefericire, Occidentul, Europa în special, arată că este o zonă mai slabă pe plan global", a subliniat Artis Pabriks. Poziţia pare a fi în concordanţă cu cea a ministrului britanic al Apărării, Ben Wallace, care a părut să fie aproape de a izbucni în plâns luni, când a notat că "unii nu vor reveni" din ţara afectată de conflict. "Este trist. Douăzeci de ani de sacrificii şi acesta este rezultatul", a declarat Ben Wallace. Armin Laschet, candidatul Uniunii Creştin-Democrate pentru postul de cancelar al Germaniei şi potenţial succesor al cancelarului Angela Merkel, a catalogat retragerea trupelor din Afganistan drept "cel mai mare eşec experimentat de NATO de la înfiinţare".

"Se pare că Alianţa Nord-Atlantică a fost acaparată complet de hotărârile unilaterale ale SUA. În primul rând, decizia lui Trump de a iniţia discuţiile cu talibanii despre retragere, apoi decizia lui Biden de a stabili un calendar al retragerii. Operaţiunea din Afganistan urma să se încheie la un moment dat, nu s-a pus niciodată problema de a dura la infinit, dar modul în care s-a făcut acest lucru a fost umilitor şi a afectat NATO", consideră lordul Peter Ricketts, fost consilier guvernamental britanic pentru Siguranţă Naţională.

Intervenţia militară NATO în Afganistan, generată de atacurile reţelei Al-Qaida asupra SUA pe 11 septembrie 2001, a fost prima şi singura dată când Alianţa Nord-Atlantică a invocat Articolul 5 privind apărarea colectivă, potrivit principiului că un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor. După două decenii, există disensiuni care afectează poziţia unitară referitoare la modul de încheiere a "celui mai lung război al Americii". În momentul în care insurgenţii talibani înconjuraseră oraşul Kabul, vinerea trecută, Ben Wallace, ministrul britanic al Apărării, a dezvăluit că încercase anul acesta să formeze o coaliţie a ţărilor NATO cu poziţii similare în scopul menţinerii unei anumite prezenţe militare în Afganistan.

Lordul George Robertson, care era secretar general al NATO în momentul atentatelor produse în SUA în septembrie 2001 şi care a activat Articolul 5 după câteva ore, a sugerat că lipsa de unitate este dăunătoare. "Este slăbită Alianţa Nord-Atlantică deoarece principiul «mergem împreună, ne retragem împreună» pare să fi fost abandonat atât de Donald Trump, cât şi de Joe Biden", a declarat lordul George Robertson pentru FT. Oficiali din cadrul Administraţiei Biden s-au consultat cu aliaţii în efortul de a depăşi abordarea izolaţionistă din perioada lui Trump. Însă, în cazul Afganistanului, unii membri ai NATO s-au plâns că Washingtonul i-a pus în faţa faptului împlinit. "Au fost discuţii îndelungate, Statele Unite au ascultat opiniile, dar Biden a luat decizia politică", a declarat un oficial care cunoaşte modul în care a fost făcută planificarea retragerii trupelor.

Imediat după formalizarea deciziei, Marea Britanie, Turcia şi Italia s-au străduit să găsească modalităţi de a menţine trupele pentru stabilizarea Afganistanului. Dar acest lucru a fost considerat imposibil fără infrastructura militară vastă oferită de SUA, mai ales susţinerea aeriană din Baza Bagram, o unitate situată la nord de Kabul şi care era sub comandament american. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a insistat marţi că "nu a existat voinţă" din partea aliaţilor europeni sau a Canadei pentru a prelua sarcinile SUA. "Trebuie să înţelegem că, în privinţa misiunii NATO din Afganistan, nu a fost posibil să avem un rol independent pentru Germania sau pentru forţele europene. Am spus permanent că suntem practic dependenţi de hotărârile Administraţiei SUA", a afirmat, la rândul său, cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

Un fost comandant militar care a participat la operaţiunile din Afganistan afirmă că există "implicaţii majore" privind percepţia asupra capabilităţilor NATO de disuasiune. "Se discută mult de capacităţile NATO de a contracara Rusia, dar nu a putut găsi 3.000-5.000 de militari pentru a asigura că Afganistanul este suficient de stabil pentru a forţa o blocare şi eventual un armistiţiu cu talibanii fără implicarea SUA", a notat el. "Situaţia de acum din Afganistan este o încă una din nenumăratele expresii ale eşecului politicilor de pasivitate din cadrul NATO", afirmă Ione Belarra, liderul formaţiunii Podemos şi ministrul Securităţii Sociale din Spania. "A venit vremea să mergem în direcţia unei mai mari suveranităţi şi să ne apărăm propriile interese", a declarat, la rândul său, Lilith Verstrynge, un alt oficial din cadrul Podemos, exprimând o idee susţinută şi de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Întrebată dacă NATO ar trebui să se îndepărteze de misiuni precum "reconstrucţia naţiunilor", Angela Merkel a fost de acord: "Obiectivele misiunilor de acest tip trebuie să fie mult mai punctuale".