• Tweet

Un obuz al separatiştilor pro-ruşi a lovit, joi dimineaţa, o grădiniţă în care se aflau copii din localitatea Stanţia Lugansk. Bombardamentul a avut loc la ora 9:00, iar clădirea a fost avariată.

O grădiniţă din localitatea Staniţia Lugansk a nimerit sub focul artileriei separatiştilor din Donbas, după un schimb de focuri început în această dimineaţă între separatişti şi forţele guvernamentale.

Două dintre cadrele didactice au fost rănite la nivelul capului. La faţa locului s-au deplasat serviciile de urgenţă şi au reuşit să evacueze în siguranţă copiii. Alte surse spun că trei persoane au fost rănite în urma bombardamentelor - un paznic, o îngrijitoare şi o educatoare. Bombardarea satului a durat aproximativ patruzeci de minute.

Răniţii au fost duşi la spital, oamenii sunt în stare de şoc. Nu există răniţi printre copii pentru că proiectilul a lovit sala de muzică, unde nu se ţineau cursuri. Atacul de artilerie a început la ora 9 dimineaţa, după ce separatiştii au acuzat forţele guvernamentale că au deschis focul de mai multe ori, iar în decursul zilei de ieri, un membru al Poliţiei Naţionale din Doneţk ar fi fost împuşcat de un lunetist ucrainean. De asemenea, în urma atacului, jumătate din localitate a rămas fără electricitate. Forţele armate guvernamentale au reuşit să evacueze civilii de pe raza acţiunilor militare, în buncăre.

Separatiştii sprijiniţi de Rusia din estul Ucrainei au acuzat joi forţele guvernamentale că au deschis focul asupra teritoriului lor de patru ori în ultimele 24 de ore şi afirmă că încearcă să stabilească dacă există morţi sau răniţi, scrie Reuters. Kievul a respins acuzaţiile şi spune că rebelii sunt cei care au tras în soldaţii ucraineni.

Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au raportat joi mai multe incidente cu obuze de-a lungul liniei de contact dintre separatiştii sprijiniţi de Rusia şi forţele guvernamentale în estul Ucrainei, a declarat o sursă diplomatică pentru Reuters.

Afirmaţiile privind bombardamentele din estul Ucrainei au fost făcute de reprezentanţii autoproclamatei Republici Populare Lugansk într-o declaraţie. Potrivit acesteia, forţele ucrainene ar fi folosit mortiere, lansatoare de grenade şi o mitralieră în patru incidente separate joi.

„Forţele armate ale Ucrainei au violat în mod grosolan regimul de încetare a focului, folosind armament greu, care, potrivit acordurilor de la Minsk, ar fi trebuit retras", se arată în declaraţie.

Reprezentanţii armatei ucrainene au negat acuzaţiile separatiştilor privind un atac al trupelor guvernamentale şi au spus, la rândul lor, că rebelii i-au bombardat pe soldaţii ucraineni.

„În pofida faptului că asupra poziţiilor noastre s-a tras cu arme interzise, printre care artilerie de calibrul 122 mm, trupele ucrainene nu au deschis focul drept ripostă", a declarat un ofiţer de presă al forţelor militare ucrainene pentru Reuters.

Astfel de incidente au avut loc de multe ori în ultimii opt ani, dar ultimele au fost raportate după ce Rusia a masat mai mult de 100.000 de soldaţi în apropierea graniţelor Ucrainei, cerând NATO să promită că nu va accepta aderarea Kievului la alianţă.

Statele Unite au acuzat miercuri Rusia că este pe cale să creeze pretexte pentru a putea ataca Ucraina, denunţând în special acuzaţiile recente de genocid în teritoriile separatiste ucrainene pro-ruse exprimate recent de preşedintele Vladimir Putin, transmite joi AFP.

„Conform avertismentelor noastre din ultimele săptămâni, vedem numeroase poveşti în presă ale oficialilor ruşi şi ale mass-media ruse, fiecare dintre acestea putând fi folosită ca pretext pentru o invazie", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

„Ne temem că acest lucru s-ar putea întâmpla în orice moment şi lumea trebuie să fie pregătită pentru asta", a avertizat el.

Potrivit Washingtonului, ar putea fi vorba despre „acuzaţii privind activităţi militare ucrainene în Donbas", regiunea din estul Ucrainei în care, de opt ani, separatiştii pro-ruşi luptă cu forţele de la Kiev.

Poate fi vorba, de asemenea, de „acuzaţii false privind activităţi terestre, maritime sau aeriene din partea Statelor Unite sau NATO, sau chiar acuzaţii de incursiuni ucrainene sau NATO pe teritoriul rus", a adăugat Ned Price.

„Suntem deosebit de îngrijoraţi de faptul că preşedintele Putin şi alţi oficiali ruşi vorbesc despre un genocid în Donbas. Nu există nici un gram de adevăr în aceste acuzaţii", a mai adăugat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Preşedintele rus a declarat marţi că în această regiune are loc un genocid.

„Suntem foarte îngrijoraţi pentru că ştim foarte bine că ruşii vor să invoce un pretext inventat înainte de a lansa o agresiune", a spus Ned Price."Este exact ce au făcut în 2014: aceste acuzaţii de genocid sunt un ecou tulburător a ceea ce am auzit în 2014 despre persecutarea vorbitorilor de limbă rusă în estul Ucrainei şi Crimeea", a adăugat el.

Declaraţiile Rusiei despre descoperirea gropilor comune ale civililor, din Donbass pot fi dezinformare. Acest lucru a fost declarat miercuri la o conferinţă de către secretarul de presă de la Casa Albă, Jen Psaki.

„Suntem într-o perioadă de timp în care credem că un atac este posibil în orice moment, [credem şi că] va fi precedat de un pretext fabricat pe care Federaţia Rusă îl foloseşte pentru a invada. <...> Acestea pot include, dar nu se va limita la mesajul despre care vorbiţi, acuzaţii de provocări în Donbass, rapoarte false din presa de stat", a spus Psaki.

Anterior, Comitetul de Investigaţii al Federaţiei Ruse a anunţat deschiderea unui dosar penal privind descoperirea gropilor comune ale civililor ucişi în bombardarea Donbassului. Unul dintre jurnalişti i-a cerut lui Psaki să comenteze această informaţie.

Potrivit Comitetului de investigaţie, în august - octombrie 2021, în zona oraşului Snezhnoye, aşezarea de tip urban Slavyanoserbsk, în zona zonei rezidenţiale a Sokogorovka din oraşul Pervomaisk, în satul Vidnoe-1 de lângă Lugansk şi la periferia satului Verkhneshevyrevka, districtul Krasnodonsky, au fost descoperite cinci gropi comune. Din acestea, au fost exhumate rămăşiţele a cel puţin 295 de civili care au murit ca urmare a bombardamentelor nediscriminatorii de către forţele armate ucrainene în 2014. Printre rămăşiţe se numără corpurile unor femei de diferite vârste. Şeful RDP, Denis Pushilin, a raportat în februarie că peste 130 de gropi comune ale civililor care au murit în urma agresiunii ucrainene au fost găsite pe teritoriul Republicii Populare Doneţk.

Psaki a adăugat că Washingtonul continuă să monitorizeze trupele ruse la graniţa cu Ucraina, a ceea ce, din punctul său de vedere, reprezintă o ameninţare.

„Există diferenţe între ce spune şi ce face Rusia. Trupele ruse continuă să reprezinte o ameninţare, rămânând în număr mare la graniţă", a spus ea.

„Fără să intrăm în detaliile informaţiilor sau conversaţiile pe care le-am avut cu aliaţii şi partenerii noştri, am raportat săptămâna trecută că <...> ne aflăm într-un interval de timp când este posibilă o invazie a Ucrainei" , a spus Psaki. „Rămânem în acelaşi interval de timp", a argumentat ea.

Şeful serviciului de informaţii externe estonian a declarat miercuri că Rusia continuă dislocarea de trupe la graniţa cu Ucraina şi că va lansa probabil un atac militar limitat, informează Reuters.

Atacul ar include bombardarea cu rachete şi ocuparea unor porţiuni de teren cheie în Ucraina, a declarat Mikk Marran, director general al serviciului de informaţii externe al Estoniei.

„În acest moment, evaluarea noastră este că ar evita oraşele cu populaţie mare deoarece ar fi necesare multe trupe pentru a controla acele zone. Dar nu există o înţelegere clară a căii pe care o vor aborda trupele ruse", a spus el într-o conferinţă de presă organizată pentru a prezenta raportul anual al serviciului.

O altă posibilitate ar putea fi intensificarea luptei în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei susţinute de ruşi. O astfel de escaladare este „foarte probabilă" şi în acest fel „Rusia poate avea o capacitate plauzibilă de negaţie şi poate evita sancţiunile", a spus Marran.

„Dacă Rusia are succes în Ucraina, aceasta ar încuraja-o să crească presiunea asupra ţărilor baltice în următorii ani", a spus el."Ameninţarea cu războiul a devenit principalul instrument politic pentru Putin".

Serviciile de informaţii ale Estoniei sunt la curent cu aproximativ zece grupuri de luptă ale trupelor ruse care se deplasează spre graniţa cu Ucraina, unde 100 de grupuri de luptă militare ruse, adică aproximativ 170.000 soldaţi, sunt deja dislocaţi, a mai spus Mikk Marran.

Aceste cifre includ soldaţi dislocaţi în regiunile din jurul Ucrainei dar şi trupe trimise în Belarus pentru a participa la un exerciţiu militar în apropierea graniţei cu Ucraina.

Unii dintre soldaţi vor rămâne probabil în Belarus după încheierea exerciţiului de pe 20 februarie, o îngrijorare semnificativă pentru NATO, alianţa militară din care fac parte ţările baltice, a spus Marran."Aceasta ar reduce timpul de pregătire pentru un atac împotriva ţărilor baltice", a mai declarat oficialul eston.