• Tweet

La mii de mile de orașele pe care Rusia le bombardează în Ucraina, China a studiat cum se duce un război modern. Într-o luptă indirectă între două superputeri, Beijingul vede o sursă de lecții neprețuite despre arme, puterea trupelor, informații și motivare care îl pot ajuta să se pregătească pentru potențialele războaie viitoare, scrie Japan Times.

Analiștii militari chinezi au analizat lupta prin prisma inovațiilor și tacticilor care ar putea ajuta la o posibilă ciocnire cu Taiwanul, țara pe care Beijingul vrea să o anexeze și pe care Statele Unite s-au angajat să o apere. New York Times a examinat aproape 100 de cercetări și articole media din China care oferă evaluări ale războiului de către analiștii militari chinezi.

Ucraina a oferit „o nouă înțelegere a unui viitor posibil război mondial", a scris generalul-maior Meng Xiangqing, profesor la Universitatea Națională de Apărare din Beijing, în ziarul Guangming Daily în ianuarie. „Strategia de descurajare nucleară a Rusiei a jucat un rol important în faptul că NATO nu îndrăznește să intre direct în război".

Oficialii Pentagonului au spus că invazia Rusiei e un avertisment dur pentru China împotriva riscului unui război cu Taiwanului, aflat la aproximativ 100 de mile de coasta sa. Forțele ruse au fost supuse unor deficite de arme și muniții și eșecuri în obținerea de informații, ceea ce a dus la lipsa de progrese pe teren și la pierderi grele de vieți.

„Deficiențele care au fost expuse în logistica și aprovizionarea armatei ruse ar trebui să fie un punct central de atenție pentru noi", se arată într-un articol din revista Agenției chineze pentru dezvoltarea tehnologiei militare. China trebuie să se pregătească pentru provocări similare „dacă luăm în considerare viitoare traversări maritime sau preluări de insule" - o referire implicită la preluarea Taiwanului.

E drept, bugetul militar oficial al Chinei de 225 de miliarde de dolari este de aproape trei ori mai mare decât cel al Rusiei, iar capacitatea mare de producție și tehnologia Chineiface ca ea să poată produce o mulțime de drone avansate și alte arme care forțelor ruse le-au lipsit.

China nu a purtat un război major de 40 de ani, de când Deng Xiaoping a trimis forțe în Vietnamul vecin, iar cercetătorii săi militari studiază conflictele din alte țări cu o atenție deosebită. Războiul din Ucraina este deosebit de important pentru China, deoarece implică o luptă indirectă care pune Rusia, un partener apropiat al Beijingului, împotriva Statelor Unite și a aliaților săi care sprijină forțele ucrainene.

China este „aproape de acest război într-un mod diferit de războaiele din Irak sau chiar din Afganistan", a spus Lyle J. Goldstein, expert la Defense Priorities, un think tank din Washington, care a studiat evaluările chineze ale războiului din Ucraina. „Ei se văd potențial în pielea Rusiei, într-un război mai mult sau mai puțin împotriva Americii".

Experții chinezi spun că dificultățile Rusiei de a aduce suficiente trupe de infanterie sugerează că China trebuie să-și mențină forțele terestre mari și puternice chiar dacă le extinde pe cele maritime și aeriene.

„O mare putere trebuie să mențină forțe terestre la o scară rezonabilă, altfel își va pierde avantajul pe câmpul de luptă". Experiența Rusiei a arătat că „o mare putere trebuie să mențină forțe terestre la o scară rezonabilă, altfel își va pierde avantajul pe câmpul de luptă", a scris anul acesta Wu Dahui, un fost cercetător militar la Universitatea Tsinghua din Beijing.

Eșecurile Rusiei în furnizarea de informații rapide și de încredere despre mișcările ucrainenilor i-au determinat și pe analiștii chinezi să îndemne forțele Armatei Populare de Eliberare să învețe cum să folosească mai bine dronele, comunicațiile și sateliții în luptă.

„Rusia nu a fost capabilă să avanseze mai mult din cauza lipsei de coordonare și de transmiterea informațiilor", a declarat Bonny Lin, directorul China Power Project.

„Pe lângă ciocnirile aprige de pe câmpurile de luptă, lupta în domeniul informațiilor și a percepțiilor este la fel de intensă." Iar necazurile Rusiei în Ucraina par să fi întărit opiniile oficiale ale Chinei conform cărora Beijingul, la fel ca Moscova, este punctul central al unui „război hibrid" care include sancțiuni economice, interdicții tehnologice, campanii de informare și atacuri cibernetice.

„Statele Unite și Occidentul au profitat de acest conflict pentru a se angaja în suprimarea diplomatică totală și izolarea culturală deplină a Rusiei", Gao Yun, cercetător la Academia de Științe Militare din China, scrie în principalul ziar al Armatei Populare de Eliberare. „Pe lângă ciocnirile aprige de pe câmpurile de luptă, lupta în domeniul informațiilor și a percepțiilor este la fel de intensă."

Pe măsură ce succesele Ucrainei au crescut, analiștii militari chinezi s-au concentrat pe echipamentele și informațiile pe care țările NATO le-au oferit Ucrainei pentru a ajuta la lupta împotriva forțelor ruse. Cel mai probabil, China monitoriza miile de rachete Stinger, Javelin și alte rachete pe care Ucraina le-a achiziționat și cântărește ce s-ar întâmpla pe măsură ce Taiwan își va înmulți stocurile, a spus Goldstein, care predă și la Universitatea Brown.

„Cred că chinezii urmăresc toate acestea cu mare atenție, adună cifrele și fac calcule", a spus el.

O altă preocupare a analiștilor militari chinezi a fost utilizarea de către Ucraina a Starlink, serviciul prin satelit operat de SpaceX, unii sugerând că Beijingul ar trebui să stabilească un sistem similar.

Starlink a ajutat forțele ucrainene să mențină comunicațiile și atacurile directe chiar și acolo unde infrastructura digitală a fost distrusă. Analiștii militari chinezi au acuzat incapacitatea forțelor ruse de a tăia Starlink. Inspirat de ceea ce vede în Ucraina, Taiwanul a început să studieze cum să creeze un sistem similar.

„Confruntați cu amenințarea Starlink", spun cercetătorii militari într-un studiu, „trebuie să dezvoltăm și să construim propriii noștri sateliți de orbită joasă".

China a denunțat folosirea armelor nucleare în război și promite că nu va iniția niciodată un atac cu arme nucleare
Chiar și așa, liderul Chinei, Xi Jinping, a indicat anul trecut că China își va continua să-și extindă arsenalul nuclear, care are acum peste 400 de focoase, mult mai puține decât cele deținute de Rusia sau Statele Unite.

Arsenalul nuclear al Chinei ar putea crește până la aproximativ 1.000 de focoase până în 2030, potrivit Pentagonului. Gesturile amenințătoare ale lui Putin pot constitui un exemplu pentru liderii chinezi, a spus Wuthnow de la Universitatea Națională de Apărare.

„Îngrijorarea mea cea mai mare este să nu calculeze greșit amenințările nucleare, a spus Wuthnow. „Xi ar putea ajunge să creadă că SUA și aliații săi ar putea fi ușor de învins într-un conflict din Taiwan. Dar aceasta ar fi o eroare de judecată."