• Tweet

Casa Albă s-a declarat sâmbătă "profund îngrijorată" de atacul aerian israelian asupra unei şcoli din oraşul Gaza, care, potrivit oficialilor locali de apărare civilă, ar fi ucis în jur de 100 de persoane, reacţia de la Washington adăugându-se condamnării atacului de către mai multe state arabe, Turcia, Marea Britanie şi şeful politicii externe a Uniunii Europene.

Complexul şcolar lovit din oraşul Gaza adăpostea familii palestiniene strămutate. Serviciul civil de urgenţă din Gaza, care are o evidenţă credibilă a numărului de victime, a declarat că aproximativ 100 de persoane au fost ucise în atacul de sâmbătă.

Israelul, la rândul său, a declarat că aproximativ 20 de militanţi au acţionat în complex. Agenţiile de securitate ale armatei israeliene (IDF) şi Shin Bet au prezentat sâmbătă seara o listă cu 19 agenţi ai Hamas şi ai Jihadului Islamic palestinian pe care au declarat că i-au ucis în raidul aerian de sâmbătă dimineaţa asupra unei "săli de comandă" a Hamas şi a Jihadului Islamic instituită la şcoala Tabaeen din oraşul Gaza, a relatat The Times of Israel.

Potrivit IDF, lovitura a fost efectuată folosind trei "muniţii de precizie" împotriva camerei de comandă a celor două grupuri teroriste, amplasată într-o moschee din complexul şcolar Tabaeen. Armata a mai declarat că imaginile de după atac au arătat că, de fapt, complexul şcolar înconjurător nu a suferit daune majore. De asemenea, a afirmat că rachetele "nu ar fi putut provoca pagubele care corespund rapoartelor cu privire la victime ale biroului media al guvernului din Gaza".

Imaginile video de la faţa locului au arătat părţi de corpuri împrăştiate printre ruine şi mai multe cadavre care erau transportate şi acoperite cu pături.

"Suntem profund îngrijoraţi de rapoartele privind victimele civile din Gaza în urma unui atac al Forţelor de Apărare ale Israelului asupra unui complex care includea o şcoală", a afirmat Casa Albă într-un comunicat, adăugând că Washingtonul a luat legătura cu Israelul pentru a obţine mai multe informaţii.

Washingtonul s-a confruntat cu critici interne şi internaţionale tot mai numeroase, inclusiv din partea grupurilor pentru drepturile omului, pentru sprijinul militar acordat Israelului.

Atacul aerian de sâmbătă a avut loc la o zi după ce un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că SUA vor oferi Israelului 3,5 miliarde de dolari pentru a cheltui pe arme şi echipamente militare americane, după ce Congresul a alocat fondurile în aprilie.

"Ştim că Hamas foloseşte şcolile ca locaţii în care să se adune şi să opereze, dar am spus, de asemenea, în mod repetat şi consecvent, că Israelul trebuie să ia măsuri pentru a minimiza vătămarea civililor", a punctat Casa Albă.

Declaraţia Casei Albe mai spune că "mult prea mulţi civili continuă să fie ucişi şi răniţi" în războiul din Gaza şi a reiterat apelurile sale pentru o încetare a focului.

Comentariile SUA au urmat condamnării atacului de către Egipt, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Turcia.

La rândul său, şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, s-a declarat îngrozit de imaginile de la şcoală, în timp ce ministrul britanic de externe David Lammy s-a declarat "oripilat" de atac.

Egiptul a susţinut că "uciderea deliberată" a palestinienilor de către Israel, sâmbătă, arată că Israelul nu are voinţa politică de a pune capăt războiului din Gaza, în contextul negocierilor pentru un acord care ar prevedea eliberarea ostaticilor de către Hamas în schimbul unei încetări a focului.

Qatarul, care, la fel ca Egiptul, a mediat negocierile dintre Israel şi Hamas, a cerut o anchetă urgentă după atac. Ministerul de Externe al Qatarului a declarat că a reînnoit "cererea emiratului din Golf pentru o anchetă internaţională urgentă, inclusiv trimiterea de anchetatori independenţi ai ONU, pentru a stabili faptele privind ţintirea continuă de către forţele de ocupaţie israeliene a şcolilor şi adăposturilor pentru persoanele strămutate".

Zeci de mii de palestinieni strămutaţi şi-au căutat adăpost în şcolile din Gaza, dintre care majoritatea au fost închise de la începutul războiului, în urmă cu 10 luni.

Lovitura de sâmbătă a marcat cel mai recent atac mortal din asaltul Israelului asupra Gazei, care, potrivit Ministerului Sănătăţii din enclava guvernată de Hamas, a ucis aproape 40.000 de palestinieni şi a strămutat aproape întreaga populaţie de 2,3 milioane de persoane, provocând foamete şi conducând la acuzaţii de genocid la Curtea Internaţională, pe care Israelul le respinge.

Această extraordinară vărsare de sânge din conflictul israeliano-palestinian, vechi de zeci de ani, a fost declanşată la 7 octombrie 2023, când Hamas a atacat Israelul, ucigând 1.200 de persoane şi luând aproximativ 250 de ostatici, potrivit calculelor israeliene.

Preşedintele Joe Biden a prezentat o propunere de încetare a focului în trei etape într-un discurs rostit la 31 mai. De atunci, Washingtonul şi mediatorii regionali au încercat să ajungă la un acord de încetare a focului pentru a elibera ostaticii din Gaza, dar au întâmpinat obstacole repetate.

Egiptul, Statele Unite şi Qatarul au programat pentru joi o nouă rundă de negocieri pentru încetarea focului, în timp ce cresc temerile legate de un conflict mai amplu care implică Iranul şi aliatul său libanez Hezbollah.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a declarat că nu va pune capăt războiului până când Hamas nu va mai reprezenta o ameninţare pentru israelieni, a declarat că va trimite o delegaţie.

Separat, a crescut riscul unui război şi mai amplu în Orientul Mijlociu, după ce uciderea recentă a liderului Hamas, Ismail Haniyeh, în Iran, şi a comandantului militar al Hezbollah, Fuad Shukr, în Beirut, a atras ameninţări de represalii împotriva Israelului.

CNN relata joi că Iranul se gândeşte să renunţe la planurile de a se răzbuna pe Israel în schimbul obţinerii unei încetări a focului în Gaza. Potrivit aceleiaşi surse, mediatorii din cadrul discuţiilor privind încetarea focului dintre Israel şi Hamas făceau un nou efort pentru a aduce părţile beligerante la masa negocierilor. Liderii Statelor Unite, Qatarului şi Egiptului au declarat joi că ar putea prezenta săptămâna viitoare ceea ce au numit o "propunere finală de tranziţie", îndemnând Israelul şi Hamas să încheie o încetare a focului şi un acord privind ostaticii din Gaza. Cele trei ţări au condus eforturile de mediere pentru a ajunge la un acord, iar oficialii americani au afirmat că se apropiau de acesta înainte ca liderul politic al Hamas, un negociator principal al acordului, să fie ucis săptămâna trecută în Iran într-o explozie despre care se crede că a fost orchestrată de Israel.

Joi seara, mediatorii au intensificat presiunile asupra Israelului şi Hamas pentru a relua discuţiile la Cairo sau Doha săptămâna viitoare. O sursă familiarizată cu discuţiile a declarat pentru CNN că o întâlnire este planificată pentru 15 august şi este de aşteptat să aibă loc, dar Israelul şi Hamas trebuie să îşi confirme participarea.

Vorbind la televiziunea Al-Jazeera, Khalil Al-Hayya, şeful echipei Hamas pentru negocierile indirecte de încetare a focului cu Israelul, a declarat că declaraţiile de condamnare nu mai sunt suficiente: "Expulzaţi ambasadorii (israelieni), închideţi ambasadele şi rupeţi legăturile cu ocupaţia", a îndemnat el.

La rândul său, ministrul israelian al finanţelor, Bezalel Smotrich, a ripostat vineri la acuzaţia Casei Albe potrivit căreia a "greşit amarnic" când a afirmat că acordul de încetare a focului aflat pe masă ar fi o capitulare în faţa Hamas. Într-o postare pe X, Smotrich, unul dintre partenerii de coaliţie de extremă dreapta ai lui Netanyahu, a mulţumit SUA pentru sprijinul acordat Israelului, dar a insistat că "nu se va supune niciunei presiuni externe care ar afecta securitatea Israelului".

Bombardarea, sâmbătă, a şcolii din Gaza pare să complice eforturile pentru încheierea unui armistiţu.