Se scutură pământul sub Ursula von der Leyen: șefa CE primește un vot de blam categoric în Parlamentul European

Postat la: 11.04.2024 |

Eurodeputaţii i-au dat, joi, un vot de blam preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în urma numirii controversate a unuia dintre apropiaţii ei într-un post foarte bine plătit în cadrul executivului european.

Candidată la propria-i succesiune, acţiunile preşedintei germane a Comisiei Europene sunt puse sub semnul întrebării cu două luni înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, care vor duce la reînnoirea conducerii principalelor instituţii ale UE.

Printr-un vot fără caracter obligatoriu, plenul Parlamentului European de la Bruxelles a adoptat un amendament (cu 382 de voturi pentru, 144 împotrivă şi 80 de abţineri) prin care se cere anularea numirii făcute şi lansarea unei noi proceduri.

Amendamentul a fost propus chiar de un concetăţean al Ursulei von der Leyen, eurodeputatul german Daniel Freund, membru al Grupului Verzilor. "O mare majoritate pentru amendamentul nostru", a reacţionat pe X, după vot, autorul amendamentului.

Cazul se referă la numirea, la sfârşitul lunii ianuarie, a unui emisar pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Postul a fost încredinţat eurodeputatului german Markus Pieper, care face parte din Partidul Popular European, de dreapta, cu câteva săptămâni înainte ca congresul PPE de la Bucureşti, de la începutul lunii martie, să-şi exprime sprijinul pentru un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene.

Daniel Freund a fost deranjat de faptul că "unul dintre cei mai mari critici ai Ursulei von der Leyen" din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) - pilonul german al PPE, din care face parte Ursula von der Leyen - a fost convins să o susţină.

PPE a încercat să zădărnicească votul prin depunerea unui amendament de ultim moment care susţinea numirea lui Markus Pieper şi pe Ursula von der Leyen. În zadar, majoritatea deputaţilor europeni s-au opus.

Markus Pieper şi-a semnat contractul duminică, 31 martie, şi urmează să îşi preia noua funcţie la 16 aprilie, pentru un mandat de patru ani. Postul, cotat ca fiind de gradul 15, unul dintre cele mai înalte din ierarhia europeană, ar trebui să îi aducă un salariu de 18.430 de euro brut pe lună, conform grilei oficiale de salarizare.

Prin vocea purtătorului său de cuvânt, Eric Mamer, Comisia Europeană a reafirmat la scurt timp după vot că a "respectat procedurile" şi a confirmat că Markus Pieper îşi va prelua atribuţiile, aşa cum era prevăzut, săptămâna viitoare.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, precum şi trei comisari, francezul Thierry Breton, italianul Paolo Gentiloni şi luxemburghezul Nicolas Schmit, au solicitat o discuţie în cadrul Colegiului celor 27 de comisari, punând la îndoială "transparenţa şi imparţialitatea" procedurii de numire a lui Markus Pieper.

Nicholas Schmit este, la rândul său, purtătorul de cuvânt al social-democraţilor în alegerile europene.

Subiectul a fost în cele din urmă abordat în cadrul unei reuniuni a Colegiului, miercuri. Schimbul de replici "a durat o oră, comisarii PPE luându-i pe rând apărarea lui Markus Pieper", a declarat o sursă familiarizată cu discuţiile. "Thierry Breton şi Josep Borrell au vorbit despre o lipsă de colegialitate şi despre probleme flagrante de comunicare din partea doamnei von der Leyen", a adăugat sursa.

La 29 februarie, 12 eurodeputaţi din patru grupuri politice (social-democraţii din S&D, liberalii de la Renew, Stânga şi Verzii) îi trimiseseră deja o serie de întrebări Ursulei von der Leyen. Aceştia au interpelat-o, în special, despre rapoartele conform cărora doi contracandidaţi, europarlamentarul ceh Martina Dlabajova, din grupul Renew, şi Anna Stellinger, din partea Confederaţiei Întreprinderilor Suedeze, au ajuns în etapa finală a procedurii de recrutare, obţinând evaluări mai bune decât Markus Pieper.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, s-a folosit de o metaforă din fotbal pentru a justifica victoria lui Pieper la interviurile finale. "În anumite turnee de fotbal, există o etapă de grupe după care două echipe trec în runda următoare, iar apoi golaverajul este resetat de la zero pentru următoarea rundă", a explicat el.

Alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene rămâne prerogativa şefilor de stat şi de guvern din UE, care vor discuta această chestiune după alegerile din iunie. Cu toate acestea, numirea va trebui să fie aprobată de o majoritate în viitorul Parlament European.