Ca să scape de pericolul impus de Donald Trump in regiunea Groenlandei, o altă țară nordică se pregătește să adere la Uniunea Europeană

Postat la: 25.08.2026 |

Islandezii vor decide sâmbătă dacă țara lor trebuie să reia negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, într-un referendum care ar putea redeschide după mai bine de un deceniu drumul către Bruxelles. Una dintre cele mai dificile teme ale unei eventuale negocieri este pescuitul, sector esențial pentru economia și identitatea Islandei.

Schimbările geopolitice și declarațiile președintelui american Donald Trump despre Groenlanda au dat o nouă greutate unei dezbateri mai vechi. Miza referendumului nu este aderarea imediată, ci reluarea negocierilor cu blocul celor 27 de state, din care face parte și România. Islanda este deja integrată în mare parte în spațiul european: participă la piața unică prin Spațiul Economic European și face parte din zona Schengen, în timp ce, în domeniul securității, este membră NATO.

Tabăra favorabilă aderării susține că statutul de membru UE ar oferi o protecție suplimentară într-un context internațional tot mai imprevizibil și ar putea aduce avantaje economice, inclusiv perspectiva adoptării euro, dobânzi mai reduse și o inflație mai stabilă. Adversarii proiectului consideră însă că Islanda, care și-a obținut independența față de Danemarca în 1944, ar renunța inutil la o parte din capacitatea de a lua propriile decizii.

Una dintre cele mai dificile teme ale unei eventuale negocieri este pescuitul, sector esențial pentru economia și identitatea Islandei. Autoritățile de la Reykjavik vor să păstreze controlul asupra apelor și resurselor piscicole și încearcă să evite aplicarea integrală a politicii comune europene în domeniu.

Susținătorii aderării cred că Islanda ar putea negocia o derogare. Reprezentanții industriei avertizează însă că obținerea unei excepții permanente ar fi dificilă, iar eventualul acces al navelor din alte state UE la zonele de pescuit islandeze rămâne un subiect extrem de sensibil. Islanda a mai încercat să se apropie de UE după criza financiară din 2008. Cererea de aderare a fost depusă în 2009, negocierile au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unui guvern de centru-dreapta, iar procesul a fost închis în 2015.

Actuala coaliție de centru-stânga, aleasă în 2024, promisese un referendum, însă calendarul a fost accelerat pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre preluarea controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei. Neliniștea islandezilor a fost amplificată și de faptul că liderul american a confundat în repetate rânduri Groenlanda cu Islanda.

Dacă rezultatul referendumului va fi negativ, procesul se va opri. Un vot favorabil ar deschide însă negocieri care ar putea dura ani, Comisia Europeană urmând să analizeze aproximativ 35 de capitole, de la economie și agricultură până la transport și pescuit. Chiar și după încheierea cu succes a negocierilor și obținerea acordului tuturor statelor membre, islandezii ar trebui să voteze din nou. Abia acel al doilea referendum ar decide dacă Islanda devine efectiv membră a Uniunii Europene.