Washingtonul nu are o idee clară despre cum ar putea arăta un sfârșit acceptabil al războaielor din Ucraina și Fâșia Gaza

Postat la: 07.06.2024 |

Washingtonul nu are o idee clară despre cum ar putea arăta un sfârșit acceptabil al războaielor din Ucraina și Fâșia Gaza

În ultimele zile, președintele Joe Biden a fost implicat într-o demonstrație publică a dificultăților de a gestiona relațiile cu doi dintre cei mai dificili aliați ai Americii - președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. Liderul de la Casa Albă s-a angajat să apere aceste țări atâta timp cât va fi nevoie.

Conflictele în care sunt implicate cele două țări nu ar putea fi mai diferite, născute din nemulțumiri care datează de zeci de ani. Dar, prin coincidență, ambele confruntări par să se afle într-un moment critic, în care devine clar cât de mult diferă interesele naționale - ca să nu mai vorbim de viziunile politice - între trei lideri care sunt în mod clar preocupați de propria lor rămânere la putere, spune David Sanger, corespondentul The New York Times pentru Casa Albă și securitate națională.

Complexitatea problemei este agravată și de faptul că Washingtonul nu are o idee clară despre cum ar putea arăta un final acceptabil în Ucraina sau în Gaza. Oficial, Ucraina încă vorbește despre o victorie completă, după ce a împins Rusia din fiecare centimetru de teritoriu pe care l-a ocupat după invazia din 2022. Israelul încă vorbește despre obiectivul „distrugerii complete" a Hamas - singura modalitate de a se asigura că nu va mai putea niciodată să comită un atac precum cel din 7 octombrie, care a ucis aproape 1.200 de israelieni și a declanșat șapte luni de represalii brutale.

Dar la Washington, aceste apeluri par din ce în ce mai nerealiste. Rusia pare să ia din nou avânt. Iar declarațiile privind înfrângerea completă a Hamas sună ca o justificare pentru un război perpetuu. De aceea, Joe Biden s-a angajat în gestionarea crizelor, încercând să prevină ce e mai rău, chiar dacă nu poate răspunde la întrebarea cum se vor încheia aceste conflicte. În ambele cazuri, Joe Biden a făcut un mare pariu.

Joi, 30 mai, Casa Albă a anunțat că Biden a făcut ceea ce a numit o excepție de la regula veche de 27 de luni conform căreia armele americane nu pot fi îndreptate niciodată spre teritoriul rusesc. În privat, consilierii lui Biden recunosc că prioritățile americane și ucrainene sunt divergente. În momentul de față, Kievul nu are nimic de pierdut din escaladarea conflictului cu Rusia, dar Biden nu este de aceeași părere. Casa Albă se teme în mod clar că Vladimir Putin va desfășura arme nucleare pe câmpul de luptă.

A doua zi după ce a autorizat lovituri limitate pe teritoriul rusesc, Biden a făcut un pas mult mai public pentru a-l forța pe Netanyahu să îl întâlnească la jumătatea drumului. Biden a ținut un discurs public în care a susținut ceea ce a numit planul israelian pentru eliberarea ostaticilor și de încetare a luptelor din Gaza.

A fost cel puțin neobișnuit ca președintele american să prezinte detaliile planului israelian: diplomații sunt instruiți să evite să vorbească în numele altor țări. Dar, în acest caz, a avut sens.

Biden a vorbit după luni de frustrare, când Netanyahu a refuzat să țină cont de apelurile americane pentru autorizarea de mai mult ajutor pentru salvarea de vieți omenești, un plan de evacuare a sute de mii de civili palestinieni din Rafah înainte de începerea operațiunilor militare și pentru a evita utilizarea bombelor grele. Netanyahu nu a negat că a semnat planul, dar nici nu l-a recunoscut.

Biden știe că discursurile sale de campanie și convenția Partidului Democrat ar putea fi marcate de proteste din partea aripii progresiste a partidului său, care consideră că Statele Unite ar fi trebuit să nu mai dea armele ofensive Israelului, pe măsură ce numărul morților civili a crescut.

Prin urmare, atât Biden, cât și Netanyahu au făcut declarații publice care demonstrează clar diferențele dintre strategiile lor. Nu prea sună ca genul de persuasiune liniștită cu care Biden se mândrește, fie că este vorba de a-i convinge pe liderii NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare sau de a-i convinge pe japonezi să își rezolve diferendele vechi de un secol cu Coreea de Sud.

Dar la asta au ajuns liderii SUA și Israelului din cauza neîncrederii: declarații publice prin care se împing unul pe altul într-un colț, crede corespondentul NYT.

Revista Foreign Affairs a scris că Ucraina și aliații săi încă nu au o strategie pentru înfrângerea lui Putin. Statele Unite nu și-au planificat niciodată sprijinul pentru Ucraina pe mai mult de câteva luni, chiar și atunci când Congresul a adoptat o strategie de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, ca parte a proiectului de lege privind ajutorul. S-a concentrat pe manevre pe termen scurt, cum ar fi contraofensiva mult așteptată din 2023, mai degrabă decât pe strategii sau obiective viabile pe termen lung, inclusiv o potențială victorie asupra Rusiei.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Washingtonul nu are o idee clară despre cum ar putea arăta un sfârșit acceptabil al războaielor din Ucraina și Fâșia Gaza

Postat la: 07.06.2024 |

0

În ultimele zile, președintele Joe Biden a fost implicat într-o demonstrație publică a dificultăților de a gestiona relațiile cu doi dintre cei mai dificili aliați ai Americii - președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. Liderul de la Casa Albă s-a angajat să apere aceste țări atâta timp cât va fi nevoie.

Conflictele în care sunt implicate cele două țări nu ar putea fi mai diferite, născute din nemulțumiri care datează de zeci de ani. Dar, prin coincidență, ambele confruntări par să se afle într-un moment critic, în care devine clar cât de mult diferă interesele naționale - ca să nu mai vorbim de viziunile politice - între trei lideri care sunt în mod clar preocupați de propria lor rămânere la putere, spune David Sanger, corespondentul The New York Times pentru Casa Albă și securitate națională.

Complexitatea problemei este agravată și de faptul că Washingtonul nu are o idee clară despre cum ar putea arăta un final acceptabil în Ucraina sau în Gaza. Oficial, Ucraina încă vorbește despre o victorie completă, după ce a împins Rusia din fiecare centimetru de teritoriu pe care l-a ocupat după invazia din 2022. Israelul încă vorbește despre obiectivul „distrugerii complete" a Hamas - singura modalitate de a se asigura că nu va mai putea niciodată să comită un atac precum cel din 7 octombrie, care a ucis aproape 1.200 de israelieni și a declanșat șapte luni de represalii brutale.

Dar la Washington, aceste apeluri par din ce în ce mai nerealiste. Rusia pare să ia din nou avânt. Iar declarațiile privind înfrângerea completă a Hamas sună ca o justificare pentru un război perpetuu. De aceea, Joe Biden s-a angajat în gestionarea crizelor, încercând să prevină ce e mai rău, chiar dacă nu poate răspunde la întrebarea cum se vor încheia aceste conflicte. În ambele cazuri, Joe Biden a făcut un mare pariu.

Joi, 30 mai, Casa Albă a anunțat că Biden a făcut ceea ce a numit o excepție de la regula veche de 27 de luni conform căreia armele americane nu pot fi îndreptate niciodată spre teritoriul rusesc. În privat, consilierii lui Biden recunosc că prioritățile americane și ucrainene sunt divergente. În momentul de față, Kievul nu are nimic de pierdut din escaladarea conflictului cu Rusia, dar Biden nu este de aceeași părere. Casa Albă se teme în mod clar că Vladimir Putin va desfășura arme nucleare pe câmpul de luptă.

A doua zi după ce a autorizat lovituri limitate pe teritoriul rusesc, Biden a făcut un pas mult mai public pentru a-l forța pe Netanyahu să îl întâlnească la jumătatea drumului. Biden a ținut un discurs public în care a susținut ceea ce a numit planul israelian pentru eliberarea ostaticilor și de încetare a luptelor din Gaza.

A fost cel puțin neobișnuit ca președintele american să prezinte detaliile planului israelian: diplomații sunt instruiți să evite să vorbească în numele altor țări. Dar, în acest caz, a avut sens.

Biden a vorbit după luni de frustrare, când Netanyahu a refuzat să țină cont de apelurile americane pentru autorizarea de mai mult ajutor pentru salvarea de vieți omenești, un plan de evacuare a sute de mii de civili palestinieni din Rafah înainte de începerea operațiunilor militare și pentru a evita utilizarea bombelor grele. Netanyahu nu a negat că a semnat planul, dar nici nu l-a recunoscut.

Biden știe că discursurile sale de campanie și convenția Partidului Democrat ar putea fi marcate de proteste din partea aripii progresiste a partidului său, care consideră că Statele Unite ar fi trebuit să nu mai dea armele ofensive Israelului, pe măsură ce numărul morților civili a crescut.

Prin urmare, atât Biden, cât și Netanyahu au făcut declarații publice care demonstrează clar diferențele dintre strategiile lor. Nu prea sună ca genul de persuasiune liniștită cu care Biden se mândrește, fie că este vorba de a-i convinge pe liderii NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare sau de a-i convinge pe japonezi să își rezolve diferendele vechi de un secol cu Coreea de Sud.

Dar la asta au ajuns liderii SUA și Israelului din cauza neîncrederii: declarații publice prin care se împing unul pe altul într-un colț, crede corespondentul NYT.

Revista Foreign Affairs a scris că Ucraina și aliații săi încă nu au o strategie pentru înfrângerea lui Putin. Statele Unite nu și-au planificat niciodată sprijinul pentru Ucraina pe mai mult de câteva luni, chiar și atunci când Congresul a adoptat o strategie de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, ca parte a proiectului de lege privind ajutorul. S-a concentrat pe manevre pe termen scurt, cum ar fi contraofensiva mult așteptată din 2023, mai degrabă decât pe strategii sau obiective viabile pe termen lung, inclusiv o potențială victorie asupra Rusiei.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE