• Tweet

Curtea Constituţională (CCR) a motivat luni decizia prin care a stabilit că există un conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR şi AUR, precizând că blocarea de către Parlament a dezbaterii şi votării moţiunii reprezintă o încălcare a Constituției.

Decizia CCR pe scurt:

Despre semnături: pot fi depuse şi în copie, nu este obligatoriu să fie în original. Moţiunea USR și AUR a fost legal iniţiată.
Despre tergiversare: preşedintele Camerei Deputaţilor trebuia să informeze Guvernul în ziua depunerii moţiunii, Birourile Permanente Reunite trebuiau să se întrunească şi să stabilească un calendar pentru parcursul parlamentar al moţiunii, iar moţiunea de cenzură trebuia dezbătută şi votată cu celeritate în Parlament.

CCR explică în motivarea deciziei că nici Constituţia, nici Regulamentul şedinţelor comune al Camerei Dpeutaţilor şi Senatului nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse - în original sau copie (telex/ fax/ fotocopiere/ scanare/ fotografiere etc).

"Ceea ce este determinant este voinţa deputatului sau senatorului care a semnat moţiunea de cenzură (...) Semnătura deputatului/ senatorului exprimă voinţa neechivocă a acestuia de a iniţia o moţiune de cenzură", se arată în motivarea deciziei CCR.

Mai mult, redepunerea în original a semnăturilor nu are decât semnificaţia unei confirmări din partea autorilor moţiunii de cenzură a faptului că semnăturile iniţial depuse exprimă realitatea şi a unei asumări a faptului că semnăturile au fost date pentru iniţierea moţiunii de cenzură, spun judecătorii CCR:

"În aceste împrejurări de fapt, indiferent că suportul material pe care au fost imprimate semnăturile a fost transmis sau nu în original la Parlament, moţiunea de cenzură a fost legal iniţiată prin semnăturile ataşate acesteia la data de 3 septembrie 2021. Faptul că listele de semnături prezintă ştersături sau sublinieri sunt aspecte de fapt, lipsite de relevanţă constituţională, care nu pot forma obiectul analizei Curţii Constituţionale".

Curtea blamează Parlamentul în ansamblul său, pe care îl acuză de încălcarea Constituţiei, pentru faptul că a tergiversat şi blocat dezbaterea şi votarea moţiunii de cenzură depuse de USR şi AUR.

Separat însă, CCR îl acuză atât de preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, cât şi Birourile Permanente Reunite (BPR):

"Curtea constată că preşedintele Camerei Deputaţilor, în loc să aplice prioritar o obligaţie constituţională - comunicarea moţiunii Guvernului la data depunerii sale -, a ales să convoace în mod succesiv birourile permanente ale celor două Camere, care nu s-au putut întruni din lipsă de cvorum. Astfel, s-a ajuns la încălcarea art.113 alin.(2) din Constituţie",

Totodată, mai precizează Curtea, prin faptul că BPR-urile au stabilit data de 9 septembrie pentru prezentarea moţiunii în Parlament, a fost încălcat Regulamentul şedinţelor comune, care precizează că această prezentare se face în 5 zile. În cazul de faţă, termenul ar fi fost 5 septembrie:

"Inabilitatea Birourilor permanente reunite şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor de a ordona această procedură în condiţiile unor tensiuni politice intrainstituţionale a generat o stare generală de confuzie juridică (...) afectându-se stabilitatea şi funcţionalitatea raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern. Starea de confuzie juridică a determinat ca moţiunea de cenzură, deşi prezentată în data de 9 septembrie 2021, să nu fi fost dezbătută nici până la data pronunţării prezentei decizii".

De asemenea, BPR-urile sunt vinovate şi de faptul că au refuzat, prin nerealizarea cvorumului de către PNL şi PSD, să ia act de depunerea moţiunii de cenzură, astfel încât aceasta să poată fi transmisă plenului comun pentru dezbatere şi vot, mai arată CCR:

"În acest context, trebuie observat şi faptul că acest conflict nu vizează numai perioada 3-7 septembrie 2021, ci este un conflict actual pentru că nici până astăzi Parlamentul nu a stabilit data la care trebuie dezbătută moţiunea de cenzură, sens în care încalcă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la art.113 din Constituţie, potrivit căreia tergiversarea procedurii este incompatibilă cu natura acestui instrument de control parlamentar, astfel că o obligaţie extra legem în spiritul cooperării loiale dintre autorităţi trebuie realizată într-un ritm adecvat menit să evite incertitudinea juridică prin raportare la finalitatea sa".

"Raportat la cauza de faţă, Curtea constată că acest conflict nu a fost generat de însăşi faptul depunerii moţiunii de cenzură, ci de acţiunile ulterioare incoerente ale Parlamentului, care, în final, a reuşit să comunice Guvernului moţiunea de cenzură şi să asigure condiţiile necesare prezentării ei. De aceea, remediul juridic nu este cel al încetării procedurii de control parlamentar, ci, din contră, al continuării procedurii odată demarate. Aşadar, Parlamentul urmează să dezbată moţiunea de cenzură depusă şi să îşi exprime poziţia prin vot asupra acesteia cu respectarea exigenţelor constituţionale şi regulamentare şi aplicarea principiului loialităţii constituţionale. În acest sens, Parlamentul va ţine seama de natura moţiunii de cenzură, care impune o anumită celeritate a procedurii de dezbatere a acesteia; astfel, ea urmează a fi dezbătută într-un interval de timp şi ritm adecvate menite să evite incertitudinea juridică prin raportare la finalitatea sa".

Moţiunea de cenzură depusă la începutul lunii trecute de USR şi AUR nu a fost dezbătută şi votată de Parlament pentru că PNL și PSD au blocat-o sistematic, chiar şi după decizia CCR din 28 septembrie, pretextând că aşteaptă motivarea de azi. Între timp, moţiunea USR - AUR a rămas fără obiect, deoarece o altă moţiune de cenzură, depusă de PSD, a fost dezbătută de Parlament și adoptată cu 281 de voturi, iar Guvernul Cîţu a fost demis.