• Tweet

Termenul la dosarul lui Călin Georgescu de la Curtea de Apel București a fost unul destul de scurt. Fostul candidat la prezidențiale a fost prezent, fiind așteptat în fața instanței de zeci de susținători

La dosarul loviturii de stat există un volum de dosar care e "secret" și despre care avocații se plâng că nu l-au putut consulta.

Ca urmare, avocații fac cerere să îl vadă sau să spună ICCJ ce e în acesta, dacă e vorba despre documente medicale sau despre altceva.

Avocatii solicita întoarcerea la camera preliminară a procesului, pe motiv că nu ar fi fost scoase din rechizitoriu documentele dispuse de instanță a fi scoase.

În legătură cu volumul din dosar la care apărătorii susțin că nu au avut acces, Curtea de Apel face cerere către ICCJ să întrebe dacă exista o parte din dosar cu mențiunea " confidențial".

Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, fostul mercenar Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale

Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, fostul mercenar Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale urmau să fie judecaţi, luni, la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul înregistrat la CAB în 16 septembrie 2025. În 2 aprilie,

CAB a decis că procesul pe fond poate începe, însă hotărârea a fost atacată la instanţa supremă atât de inculpaţi, cât şi de Ministerul Public. În 6 august, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv contestaţiile formulate în cameră preliminară, însă în 9 septembrie, la primul termen pe fond, instanţa a decis amânarea cauzei pentru 28 septembrie. Potra a ajuns primul la CAB, iar apoi şi Călin Georgescu, acesta fiind aşteptat de zeci de susţinători. Niciunul dintre ei nu a făcut declaraţii.

Câteva zeci de susţinători ai lui Călin Georgescu s-au aflat, luni la prânz, cu jumătate de oră înaintea începerii judecării pe fond a procesului în care fostul candidat la alegerile prezidenţiale este acuzat de complicitate la lovitură de stat, în acelaşi dosar în care fostul mercenar Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi sunt judecaţi pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Simpatizanţii lui Georgescu au venit la sediul Curţii de Apel Bucureşti cu flori, steaguri şi vuvuzele, forţele de ordine izolând zona cu garduri metalice, pentru prevenirea producerii unor incidente.

La sediul CAB a ajuns, la puţin timp după prânz, Horaţiu Potra, el refuzând să facă declaraţii înainte de a ajunge în faţa instanţei.

La scurt timp, a ajuns şi Călin Georgescu la sediul Curţii de Apel Bucureşti, el fiind întâmpinat şi aclamat pe treptele sediului instituţiei de zeci de simpatizanţi.

Jandarmii au format un cordon de ordine, pentru a preveni producerea unor incidente.

Nici Călin Georgescu nu a făcut declaraţii înainte să ajungă în faţa instanţei de judecată.

La începutul lunii septembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a admis contestaţia lui Horaţiu Potra la măsura arestului la domiciliu, decisă în 26 august de Curtea de Apel Bucureşti, astfel că fostul mercenar beneficiază de o măsură preventivă mai blândă, cea a controlului judiciar. La termenul din 4 august de la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa a menţinut măsura preventivă a arestului la domiciliu luată în cazul lui Potra şi i-a respins, ca nefondată, cererea privind înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.

În 17 iunie, tot Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca Potra să fie eliberat din arestul preventiv şi plasat în arest la domiciliu. Anterior, instanţa a admis contestaţiile fiului şi nepotului său, care au fost plasaţi sub control judiciar, după ce aceştia fuseseră în arest la domiciliu.

În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că procesul pe fond poate începe, însă hotărârea a fost atacată la instanţa supremă atât de către inculpaţi, cât şi de către Ministerul Public, însă în 6 august, instanţa supremă a respins contestaţiile formulate în cameră preliminară, dând astfel undă verde începerii procesului pe fond.

Primul termen al procesului pe fond, din 9 septembrie, a început cu o amânare, magistraţii stabilind un nou termen pentru 28 septembrie.

Horaţiu Potra, prins în Dubai în septembrie 2025, a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.

Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi de alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României. În acest dosar, Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată, iar Horaţiu Potra pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul său Dorian Potra şi nepotul său Alexandru Potra au fost trimişi în judecată pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Fostul candidat la prezidenţiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar, în care este acuzat de propagandă legionară şi de promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război.

În 3 aprilie, Georgescu a scăpat definitiv de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis contestaţia şi a desfiinţat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i menţină măsura preventivă.

Luni, 21 septembrie 2026, fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu a fost reţinut de DIICOT pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, petrecându-şi noaptea în arest, însă a doua zi magistraţii Tribunalului Bucureşti l-au plasat sub control judiciar. O decizie similară au luat magistraţii şi în cazul omului de afaceri Ionel Rusen, celălalt cercetat în acest dosar. Georgescu a fost ridicat din trafic luni dimineaţă, iar la locuinţa sa şi în alte patru imobile din Bucureşti, Mogoşoaia, Ciolpani şi Buftea au avut loc percheziţii în urma cărora anchetatorii au găsit printre altele, sisteme de bruiaj, înscrisuri şi documente de identitate (două paşapoarte şi o legitimaţie) presupuse a fi false şi dispozitive de stocare a datelor.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând mai multe maşini, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potenţial de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.

Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.

În 26-27 februarie 2025, au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă, una dintre persoane fiind mercenarul Horaţiu Potra. În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost găsite numeroase arme, el declarând la acea vreme că îşi "asumă" nerespectarea regimului armelor şi muniţiei, dar refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.