• Tweet

Propunerea legislativă care obligă ONG-urile să publice numele persoanelor care fac donații mai mari de 5.000 de lei a stârnit o reacție internațională în lanț. Legea a fost adoptată de Senat la inițiativa AUR și mai are nevoie de votul din Camera Deputaților pentru a fi trimisă spre promulgare.

Inițiativa legislativă obligă ONG-urile să depună în fiecare an la ANAF datele de identificare ale tuturor persoanelor care au făcut donații în valoare de peste 5.000 de lei, urmând ca numele donatorilor să fie publicate și accesibile oricui pe site-ul ANAF.

Conform propunerii legislative, ONG-urile care nu-și dezvăluie donatorii în termen de un an de zile vor fi dizolvate.

Cei 56 de senatori și deputați AURspun că este nevoie de mai multă transparență și libertate de informare cu privire la finanțatorii ONG-urilor pentru că „structura și imaginea acestor entități private a fost de multe ori utilizată cu rea-credință" și există riscul ca prin donații să se finanțeze interesele unor partide sau politicieni.

Propunerea legislativă a trecut de Senat cu 75 de voturi „pentru" (AUR, PSD și PACE și neafiliați) în ședința din 18 mai. PNL, USR și UDMR s-au opus. Inițiativa a fost trimisă Camerei Deputaților care va avea ultimul cuvânt de spus.

Scrisoare oficială trimisă MAE

În urma votului din Senat, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, Volker Turk, i-a trimis o scrisoare ministrului de Externe, Oana Țoiu, pe 4 august, în care „atrage atenția" asupra legii aflate în circuitul parlamentar.

Informațiile apar într-un punct de vedere emis de Guvern pe marginea propunerii legislative.

Oficialul ONU își exprimă „îngrijorări" cu privire la faptul că divulgarea numelui donatorilor ONG-urilor „ar putea fi incompatibile cu obligațiile internaționale ale României privind libertatea de asociere și protecția vieții private" și că poate avea „un efect disuasiv asupra activităților asociațiilor și asupra participării civice".

Turk menționează că legea „necesită o analiză atentă în lumina acestor standarde".

În textul scrisorii se menționează că orice restricție privind exercitarea dreptului la libertatea de asociere ar trebui să respecte principiile legalității, necesității și proporționalității și să urmărească un obiectiv legitim.

Alertă publicată pe o platformă a Consiliului Europei

Totodată, în data de 2 iunie 2026, statul român a fost notificat cu privire la publicarea unei alerte pe Platforma pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor a Consiliului Europei, în urma adoptării legii de către Senat.

Alerta este încadrată la nivelul 2 din 2, iar ca sursă a amenințării este identificat statul.

Aproximativ 440 de organizații ale societății civile au semnat o scrisoare deschisă prin care se opun proiectului de lege, argumentând că acesta încalcă garanțiile constituționale de protejare a libertății de asociere și a dreptului la viață privată.

Semnatarii au avertizat că suspendarea și dizolvarea organizațiilor pentru neprezentarea unei declarații ar constitui o sancțiune excesivă și disproporționată.

Ca acțiune de follow-up, se solicită autorităților române respingerea proiectului de lege.

A doua scrisoare trimisă autorităților române

Legea care dezvăluie numele donatorilor ONG-urilor a fost menționată și într-o scrisoare transmisă de Conferința Organizațiilor Non-guvernamentale Internaționale din cadrul Consiliului Europei (CINGO) către autoritățile române.

„Orice nerespectare a acestei cerințe suplimentare ar conduce, în primul rând, la suspendarea automată a activităților organizației în cauză și, ulterior, la dizolvarea acesteia după expirarea unui an. Caracterul inutil, arbitrar și disproporționat al propunerilor - precum și riscul ca organizațiile care respectă cerința de a face o declarație să fie stigmatizate din cauza sursei unei părți din finanțarea lor - contravine atât dreptului la respectarea vieții private, cât și dreptului la libertatea de asociere, prevăzute la articolele 8 și 11 din Convenția europeană a drepturilor omului", conform CINGO.

Dezbateri aprinse în Senat. Argumentele pro și contra

În ședința plenului Senatului din data de 18 mai, înaintea votului a avut loc un schimb de argumente între senatorii care au susținut ideea și cei care s-au opus.

Redăm mai jos argumentele fiecăruia:

Ionelia-Florența Priescu, deputat AUR:

„Da, ONG-urile depun în fiecare an o declarație la ANAF, însă aceste declarații rămân în sertarele ANAF și nu ajung la cetățeni. Transparența veritabilă, de care este nevoie în România, este atunci când cetățeanul poate să deschidă o pagină pe internet și poate să vadă dacă și cum este finanțat un ONG care influențează comunitatea. Prin proiectul AUR, practic orice cetățean poate deveni avertizor public, avertizor de integritate, un cetățean activ, care poate semnala autorităților atunci când observă nereguli".

Nicolae Vlahu, senator AUR:

„Nu discutăm despre restrângerea dreptului de asociere și nici despre blocarea activității ONG-urilor. Transparența finanțării nu afectează organizațiile corecte, ba, dimpotrivă, chiar le protejează, le separă de acele structuri care pot fi folosite pentru a masca interese private, economice sau politice. Acolo unde există finanțări, trebuie să existe și posibilitatea verificării acestor finanțări. Adică noi nu putem cere transparență de la instituțiile publice, de la antreprenori, de la partidele politice sau alte entități, dar să acceptăm o opacitate totală în privința unor structuri care pot influența dezbaterea publică, politici publice și decizii administrative. Prin urmare, acest proiect întărește credibilitatea societății civile".

Petrișor Peiu, senator AUR:

„Doamnelor și domnilor senatori, problema este foarte simplă. Chiar nu vreți să aflați cine finanțează procesele împotriva hidrocentralei Răstolița, cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor de pe Jiu și cine a finanțat procesul pentru oprirea carierei de la Roșia, cea mai mare carieră de lignit din Uniunea Europeană? Chiar nu vrem să aflăm cine? Haideți să vedem cine finanțează asemenea procese, cine are interes să nu avem hidrocentrale în România, cine are interes să oprim carierele de lignit din România. Despre asta este proiectul ăsta"

Ștefan Geamănu, senator AUR:

„Noi am venit cu o lege simplă: românii să știe cine finanțează ONG-urile care fac politică mascată, propagandă și activism pe bani grei. Atât. Dar, în secunda în care am spus „să vedem cine plătește", USR a sărit ca ars. Brusc, transparența nu mai e bună. Brusc, lumina deranjează. Brusc, cei care țineau lecții despre integritate au devenit cei mai mari avocați ai opacității. Extraordinar! Partidele trebuie controlate, firmele trebuie controlate, cetățenii trebuie controlați, dar ONG-urile din rețeaua progresistă a USR trebuie să stea ascunse, ferite, protejate. De ce? Ce e atât de secret acolo? Cine plătește, cine dictează, cine trage sforile?"

Sava Clement, senator PACE:

„Eu cred că prin această lege vom afla cine finanțează gândacii care opresc autostrăzile, vom afla cine finanțează ciorile care opresc hidrocentralele și eolienele, vom afla toate speciile din această lume care au fost descoperite numai în România și numai pe acolo pe unde trebuia să dezvoltăm noi economia. În plus, am învățat de la USR că trebuie să avem transparență. Tocmai de aceea, le întoarcem transparența cu un plus de generozitate și, de asemenea, ne rugăm ca, de acum înainte, ONG-urile să vină să arate foarte clar cine le trimite să blocheze dezvoltarea economică a României"

Elena-Simona Spătaru, senator USR:

„Grupul USR nu va vota această propunere legislativă antiliberală, antidemocratică. (Rumoare, discuții.) Scopul ei real este intimidarea și controlul total asupra societății civile. Aceasta nu este transparență, stimați colegi, aceasta este o execuție prin dictat administrativ. Cine va mai risca în România să doneze unei asociații care critică puterea sau investighează corupția, știind că numele său va fi publicat pe listele ANAF? Aici se vede clar, de fapt, intenția dumneavoastră autoritară, a inițiatorilor, respectiv. Transparența este doar paravanul, în timp ce intimidarea este adevăratul scop".

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, senator PNL:

„Voi vota împotriva inițiativei. Dar o să vă dau și argumente. Avem o cauză celebră, a Comisiei versus Ungaria. Pe o temă similară, Ungaria a fost sancționată pentru astfel de abordări - ele fiind menite a bloca un proces democratic, de luptă, chiar, împotriva puterii, când puterea abuzează. Vă mai dau un exemplu, sunt ONG-uri care luptă împotriva traficului de droguri sau împotriva traficului de persoane, în care rețelele mafiote chiar urmăresc donatorii, pentru a-i putea urmări, și sancționa, și pedepsi într-o justiție privată, pentru că au curajul să lupte. Cred că este incorect să susținem criminalitatea organizată, să-i susținem pe cei care vor să pună presiune pe ONG-uri".

Victoria Stoiciu, senator neafiliat:

„Acest proiect nu este despre transparență, este o încercare de legiferare a fricii și a controlului, o încercare de supraveghere în masă a societății civile, inspirată direct din manualele regimurilor iliberale care au sufocat libertatea în alte colțuri ale lumii. Prin obligativitatea publicării numelui fiecărui donator persoană fizică se urmărește un șantaj moral și social la adresa acestuia. Această măsură va expune public orientările politice, ideologice ale donatorilor din România. Inițiatorii acestei legi vor ca oamenilor să le fie frică, vor ca oamenii să se gândească de două ori înainte de a dona, de teamă de a nu fi hărțuiți, pentru că numele lor va fi făcut public, iată, pe site-ul Ministerului de Finanțe".

Sorin-Gheorghe Șipoș, liderul senatorilor USR:

„Am ascultat din nou aceeași teorie convenabilă, că ONG-urile sunt de vină. Sunt de vină pentru toate blocajele din România, pentru baraje, pentru infrastructură, pentru mediu, pentru toată incapacitatea statului de a-și face treaba. Este fals și, în aceeași măsură, periculos. România nu a fost blocată de societatea civilă. România a fost blocată, ani de zile, de incompetență administrativă, de studii făcute prost, de autorizații întârziate, de multă corupție. E foarte comod să găsești un dușman de serviciu - ONG-urile. Această inițiativă... nu este vorba despre transparență. Aici vorbim de stigmatizare, vorbim despre intimidare, despre ideea că oamenii care susțin o cauză civică trebuie puși pe o listă și arătați cu degetul".