Kelemen Hunor vrea modificarea legii retrocedarii proprietăţilor bisericeşti. Legătura cu aderarea României la NATO şi la UE!

Postat la: 26.02.2022 |

În opinia lui Kelemen Hunor, după aderarea României la NATO şi la UE, procesul de retrocedare a proprietăţilor naţionalizate în timpul dictaturii comuniste s-a oprit, prin urmare trebuie modificată legea restituirii proprietăţilor.

Vicepremierul României a abordat acest subiect vineri, cu ocazia unei intervenţii online la lansarea, la Cluj-Napoca, a unei cărţi despre procesul de retrocedare a proprietăţilor bisericeşti. Autorul cărţii, Attila Markó, a fost membru al comisiilor de retrocedare din România timp de aproape două decenii, până când a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, într-un proces împotriva lui şi colaboratorilor săi din cauza retrocedării clădirii Colegiului Naţional "Székely Mikó" din Sfântu Gheorghe. Avocatul şi fost politician al UDMR s-a refugiat în Ungaria după ce parchetul l-a pus sub acuzare în mai multe cazuri de restituire sau de despăgubire.

Hunor Kelemen a reamintit: în anii 1990, România a decis din proprie iniţiativă să restituie în natură proprietăţile naţionalizate. Mai multe state foste socialiste au optat pentru despăgubire. El a evocat de asemenea că procesul de restituire a funcţionat atâta timp cât România a încercat să îndeplinească condiţiile aderării la NATO şi la UE. În anii care au urmat aderării la organizaţiile internaţionale, retrocedările au fost oprite. În ceea ce priveşte sentinţa în "cazul Mikó" a stârnit teamă în rândul funcţionarilor, care nu mai îndrăznesc să ia decizii de restituire, riscând să ajungă pe urmă în închisoare.

Hunor Kelemen a indicat ca o posibilă soluţie: bisericile să ajungă la o înţelegere cu statul în anumite cazuri, aşa cum Biserica Evanghelică săsească a ajuns la o înţelegere în privinţa Muzeului Brukenthal de la Sibiu.

Attila Markó, care a participat la lansarea de carte tot prin internet, a propus ca legea să fie modificată în aşa fel încât statul să restituie imobilele bisericilor de la care au fost luate, deoarece în urma hotărârii din 2014 care a anulat retrocedarea Colegiului "Székely Mikó" şi i-a condamnat pe cei care au dispus acest lucru, instanţele române au respins în repetate rânduri cererile de restituire ale bisericilor, pe motiv că cel care reclamă proprietatea nu este identic cu proprietarul indicat în vechea carte funciară. Markó a explicat această aparentă contradicţie prin faptul că, după uzanţa timpurie a înregistrării în cartea funciară, la unele clădiri bisericeşti au fost trecuţi proprietari precum "casa parohială" sau "şcoala". El a subliniat însă că actele de naţionalizare precizează deja biserica de care a aparţinut imobilul.

La întrebarea unui jurnalist, Attila Markó a precizat: după sentinţa în "cazul Mikó" i-au fost intentate şase procese penale, în patru dintre acestea a fost deja achitat definitiv, alte două fiind în recurs la ÎCCJ.

Béla Kató, episcopul reformat al Ardealului - actualmente urmărit penal pentru revendicarea clădirilor Colegiului Wesselényi din Zalău - a declarat: clădirile recuperate de bisericile maghiare din Transilvania nu sunt utilizate în scopuri bisericeşti, ele fiind puse în serviciul comunităţii, iar proprietarii lor au dovedit că sunt buni gospodari ai acestor imobile. Episcopul a calificat regretabil faptul că în România de azi asumarea unei funcţii publice reprezintă un risc. El a adăugat: Attila Markó şi-a făcut treaba în mod cinstit în funcţia în care a fost delegat de către comunitate, nu a fost nici măcar suspectat că s-ar fi folosit de această funcţie pentru a profita, cu toate acestea el a fost condamnat de instanţă. Episcopul consideră că, în pofida riscurilor, eforturile şi procesele trebuie să continue pentru recuperarea patrimoniului naţionalizat.

În opinia lui Emőd Veress, profesor de drept la Universitatea Sapientia, cartea lui Attila Markó are o semnificaţie istorică. Ea documentează evoluţia politicii statului privind retrocedarea: după ce în România s-a creat un mediu legal favorabil restituirilor şi retrocedările au început, această politică s-a schimbat fără vreo modificare a cadrului legislativ. Emőd Veress a fost de părere că România încearcă să menţină în proprietatea statului patrimoniul bisericesc naţionalizat în timpul dictaturii comuniste, în ciuda legilor referitoare la restituire, aflate în vigoare.

Hunor Kelemen a declarat la întrebarea agenţiei ungare de presă MTI: bisericile istorice maghiare din Transilvania au revendicat 2559 de imobile naţionalizate, statul însă nu a restituit decât 29,03% din clădiri. În plus, în 6,15% din aceste cazuri au fost adoptate hotărâri de retrocedare parţială, pentru 5,97% au fost acordate despăgubiri, iar 20,94% din solicitări au fost respinse. 21,49% din cereri nu au fost analizate deloc.