Austeritatea lui Bolojan ne duce la sapă de lemn: consum mai mic cu 4%, 130.000 de firme închise, 20.000 de concedieri. Avertismente în valuri privind recesiunea

Postat la: 18.12.2025 |

Austeritatea impusă de Guvern a venit cu efecte în lanț care se văd deja în economie. Consumul, motorul principal al creșterii economice, a scăzut cu 4%, una dintre cele mai abrupte căderi din Uniunea Europeană. În același timp, peste 130.000 de firme au intrat în insolvență sau faliment și asociaţiile patronale cer adoptarea urgentă a unui pachet de relansare economică pentru a nu intra în recesiune.

Pentru antreprenorii români, anul se apropie de final sub semnul supraviețuirii. Modificările fiscale operate pe parcursul anului - creșteri de taxe, majorarea TVA și accize mai mari - au pus o presiune suplimentară pe mediul de afaceri, deja slăbit. Primul efect major al acestor măsuri de austeritate a fost scăderea consumului cu 4%. Tradus în termeni simpli, românii cumpără mai puțin, iar firmele vând mai greu. România ajunge astfel în topul negativ al statelor europene la capitolul contracție a consumului, un semnal clar că politicile fiscale au frânat economia în loc să o stabilizeze.

În primele opt luni ale anului 2025, companiile din România au notificat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în legătură cu concedierea colectivă a aproximativ 20.000 de angajați. Mii de oameni au rămas fără locuri de muncă fie pentru că firmele nu au mai putut susține costurile salariale, fie pentru că au intrat în faliment, fie pentru că și-au mutat activitatea în state cu taxe mai mici și forță de muncă mai ieftină. Austeritatea s-a tradus, în practică, prin pierderea locurilor de muncă și printr-un climat de nesiguranță economică.

În acest context, președintele României, Nicușor Dan, a lansat, în urmă cu o lună, un apel către mediul de afaceri, cerând implicare directă în conturarea unui pachet de relansare economică. Șeful statului a recunoscut deschis limitele administrației și lipsa capacității de a transforma idei în politici publice funcționale.

„Care sunt direcțiile pe care noi, în negocierea cu Comisia, vrem să le dezvoltăm în România? Vrem punctul dumneavoastră de vedere în această negociere. Bugetul național - care sunt zonele economice pe care vrem să le stimulăm? Avem o analiză a schemelor de ajutor de stat, ce a reușit, ce a eșuat, avem o perspectivă pe următorii ani? Eu nu am, dar dumneavoastră și specialiștii pe care noi să-i plătim, dumneavoastră să-i plătiți, pot să o aibă, astfel încât dezbaterea pe bugetul pe 2026 să aibă o puternică componentă cu privire la economia națională. La fel, putem să vorbim de procesul legislativ. Sunt chestiuni care vizează mediul economic, sunt chestiuni care vizează educația. Cum facem ca școala și ce produce școala să fie în acord cu ce așteptați dumneavoastră în piață, ca forță de muncă?

Teoretic, dumneavoastră ar trebui să trimiteți către Guvern niște principii, iar acolo niște specialiști să elaboreze aceste principii și să le transforme în acte legislative, diverse normative. Această teorie nu funcționează, pentru că nu există capacitatea administrativă de a transforma niște idei care sunt corecte în niște principii. În momentul ăsta. Noi vrem să facem un stat care, într-un termen rezonabil, să poată să facă asta. Dar, în momentul acesta, nu există această capacitate administrativă, să o spunem foarte clar. Și atunci, vă rog, în această perioadă de tranziție, să faceți ceea ce în mod normal nu ar trebui să faceți dumneavoastră și ar trebui să facă administrația, să veniți cu propunerile gata făcute pentru a fi implementate", a transmis la începutul lunii trecute şeful statului.

În urma acestui apel, reprezentanții mediului de afaceri pregătesc un set de propuneri pentru relansarea economică și pentru sprijinirea antreprenorilor. Pachetul vizează măsuri concrete pentru susținerea economiei românești și creșterea competitivității în context european și global, într-un moment în care austeritatea a adus economia la limita blocajului. În timp ce Guvernul vorbește despre echilibre bugetare, economia reală plătește nota de plată a austerității: consum mai mic, firme mai puține și locuri de muncă pierdute.