Nu boicot, ci apărarea legii: explicația celor patru judecători CCR pentru ședințele blocate

Postat la: 29.12.2025 |

Patru judecători ai Curții Constituționale susțin, într-un comunicat comun, că situația creată în jurul dosarului privind pensiile de serviciu ale magistraților nu reprezintă un simplu incident procedural, ci consecința directă a nerespectării legii de către conducerea Curții.

Documentul, asumat de Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, vine ca reacție la declarațiile publice ale președintei Curții și la modul în care a fost prezentată public amânarea deliberărilor.

Judecătorii semnatari subliniază că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind obiecția de neconstituționalitate a legii a fost înregistrată vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45, iar în aceeași zi președinta Curții s-a desemnat judecător-raportor și a fixat termen de judecată pentru 10 decembrie, „la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale".

Potrivit comunicatului, această accelerare extremă a procedurii a fost primul semnal al unei abordări atipice într-un dosar de o asemenea importanță, cu impact major asupra statutului magistraților și asupra jurisprudenței consolidate a Curții Constituționale în materie de pensii de serviciu.

La termenul din 10 decembrie, cauza nu a putut fi soluționată, întrucât raportul întocmit a fost considerat incomplet. Dosarul a fost amânat, însă noul termen a fost fixat pentru data de 28 decembrie 2025, o zi nelucrătoare, duminica, „fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate".

Judecătorii arată că, deși în ședința din 10 decembrie s-a solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, în acord cu soluția adoptată pentru toate celelalte cauze aflate pe rolul Curții, președinta CCR a refuzat această variantă. Toate celelalte dosare au fost trimise pentru 22 ianuarie 2026, în timp ce cauza privind pensiile magistraților a fost menținută pe un calendar accelerat.

Această diferență de tratament este prezentată ca fiind greu de justificat și ca afectând însăși calitatea deliberării într-un dosar complex, care presupune analiza unor critici multiple de neconstituționalitate și raportarea la o jurisprudență europeană și constituțională bogată.

Momentul-cheie s-a produs în ședința de deliberări din 28 decembrie 2025. În temeiul art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, un judecător a solicitat întreruperea deliberării pentru o mai bună studiere a problemelor ridicate, cerere la care s-au raliat alți trei judecători. Textul de lege prevede expres că, într-o asemenea situație, „se va amâna pronunțarea pentru o altă dată".

Motivul cererii a fost unul de fond. Judecătorii au solicitat obținerea unui punct de vedere al Guvernului care să clarifice public dacă legea în discuție modifică anumite elemente ale pensiei de serviciu sau, în realitate, „abrogă efectiv acest drept al magistraților", drept consolidat printr-o jurisprudență constantă a Curții Constituționale. De asemenea, s-a cerut completarea raportului pentru a clarifica soluțiile propuse la fiecare critică de neconstituționalitate formulată de ÎCCJ.

Potrivit comunicatului, această cerere, formulată în baza unor dispoziții legale imperative, „a fost ignorată de conducerea Curții", care a refuzat fără justificare să aplice art. 58 alin. (3) și să fixeze un nou termen de soluționare.

În aceste condiții, cei patru judecători au părăsit sala de ședință, devenind incidente dispozițiile legale privind cvorumul de două treimi necesar funcționării plenului Curții Constituționale. „De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale", precizează semnatarii comunicatului.

Ulterior, aceștia au fost informați că a fost fixat un nou termen pentru ziua următoare, 29 decembrie 2025. În acest context, judecătorii explică faptul că absența lor de la ședința din 29 decembrie nu a reprezentat un blocaj al activității Curții, ci „o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal".

Participarea la o ședință convocată de la o zi la alta ar fi însemnat, în opinia lor, acceptarea unei proceduri neconforme cu legea și regulamentul Curții, nu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional. Comunicarea subliniază că respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor CCR.

Contextul acestui conflict procedural este dat de legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptată într-un ritm rapid și contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit criticilor formulate, actul normativ ar desființa de facto pensiile de serviciu, afectând un element esențial al independenței magistratului, consacrat atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în standardele europene.

Judecătorii semnatari ai comunicatului avertizează că, în cauze de o asemenea importanță, „timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment". Poziția lor este prezentată explicit ca una personală, care nu angajează Curtea Constituțională ca instituție, dar care ridică întrebări serioase despre modul în care a fost gestionat unul dintre cele mai sensibile dosare ale finalului de an.