Criza de constituționalitate a început odată cu chestionarul CSM

Postat la: 30.12.2025 |

Criza de constituționalitate a început odată cu chestionarul CSM

Pe 21 decembrie președintele Nicușor Dan a propus un plebiscit prin corespondență pentru a afla, din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dacă această instituție cheie care este garantul independenței justiției reprezintă interesul public sau acționează în interesul unui grup de putere din interiorul sistemului judiciar.

În cazul în care răspunsul magistraților ar fi că CSM nu reprezintă interesul public ci pe cel al grupului de putere, Nicușor Dan a promis că actuala echipă CSM va pleca de urgență. Reacția nu s-a lăsat așteptată și casta care a capturat sistemul judiciar a lansat în câteva ore un chestionar în rândul CSM, asupra plebiscitului propus de Nicușor Dan pentru ianuarie 2026.

Chestionarul a fost finalizat pe 22 decembrie, imediat după consultările deschise la Cotroceni adresate magistraților, pentru identificarea abuzurilor și eliminarea factorului politic din interiorul sistemului judiciar.

Efectul chestionarului este unul de contracarare directă a inițiativei prezidențiale cu privire la plebiscit. Demersul CSM a creat un obstacol juridic și de imagine semnificativ, transformând răspunsul la chestionar într-un conflict constituțional între instituții.
Răspunsul a generat patru efecte:

1. Contrastul flagrant de participare; în timp ce la consultările deschise de la Cotroceni au participat doar 11 magistrați, chestionarul CSM a strâns răspunsuri de la aproximativ 2.600 de judecători. Această participare masivă oferă CSM o legitimitate sporită în a susține că reprezintă vocea reală a sistemului, spre deosebire de inițiativa președintelui.

2. Delegitimizarea referendumului: CSM a declarat oficial că referendumul propus de Nicușor Dan, cu întrebarea dacă CSM acționează în interes public sau de grup, nu este prevăzut de lege. Rezultatele chestionarului propriu sunt folosite pentru a demonstra că problemele reale ale justiției sunt legate în primul rând de volumul imens de dosare și nu au legătură cu modul de funcționare a Consiliului.

3. Ocuparea spațiului de dezbatere: prin transmiterea rezultatelor chestionarului către Președinție, Guvern și Ministerul Justiției pe 24 decembrie 2025, CSM încearcă să forțeze agenda publică către soluții administrative, izolând politic propunerea lui Nicușor Dan ca fiind o ingerință în activitatea judecătorească.

4. Unitatea corpului magistraților: rezultatele parțiale ale CSM arată că peste 98% dintre judecătorii care au răspuns la chestionar resimt o campanie publică împotriva justiției. Acest consens intern poate inhiba participarea magistraților la plebiscitul președintelui Nicușor Dan, perceput ca un atac politic extern asupra independenței justiției.

Cornel Ivanciuc

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Criza de constituționalitate a început odată cu chestionarul CSM

Postat la: 30.12.2025 |

0

Pe 21 decembrie președintele Nicușor Dan a propus un plebiscit prin corespondență pentru a afla, din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dacă această instituție cheie care este garantul independenței justiției reprezintă interesul public sau acționează în interesul unui grup de putere din interiorul sistemului judiciar.

În cazul în care răspunsul magistraților ar fi că CSM nu reprezintă interesul public ci pe cel al grupului de putere, Nicușor Dan a promis că actuala echipă CSM va pleca de urgență. Reacția nu s-a lăsat așteptată și casta care a capturat sistemul judiciar a lansat în câteva ore un chestionar în rândul CSM, asupra plebiscitului propus de Nicușor Dan pentru ianuarie 2026.

Chestionarul a fost finalizat pe 22 decembrie, imediat după consultările deschise la Cotroceni adresate magistraților, pentru identificarea abuzurilor și eliminarea factorului politic din interiorul sistemului judiciar.

Efectul chestionarului este unul de contracarare directă a inițiativei prezidențiale cu privire la plebiscit. Demersul CSM a creat un obstacol juridic și de imagine semnificativ, transformând răspunsul la chestionar într-un conflict constituțional între instituții.
Răspunsul a generat patru efecte:

1. Contrastul flagrant de participare; în timp ce la consultările deschise de la Cotroceni au participat doar 11 magistrați, chestionarul CSM a strâns răspunsuri de la aproximativ 2.600 de judecători. Această participare masivă oferă CSM o legitimitate sporită în a susține că reprezintă vocea reală a sistemului, spre deosebire de inițiativa președintelui.

2. Delegitimizarea referendumului: CSM a declarat oficial că referendumul propus de Nicușor Dan, cu întrebarea dacă CSM acționează în interes public sau de grup, nu este prevăzut de lege. Rezultatele chestionarului propriu sunt folosite pentru a demonstra că problemele reale ale justiției sunt legate în primul rând de volumul imens de dosare și nu au legătură cu modul de funcționare a Consiliului.

3. Ocuparea spațiului de dezbatere: prin transmiterea rezultatelor chestionarului către Președinție, Guvern și Ministerul Justiției pe 24 decembrie 2025, CSM încearcă să forțeze agenda publică către soluții administrative, izolând politic propunerea lui Nicușor Dan ca fiind o ingerință în activitatea judecătorească.

4. Unitatea corpului magistraților: rezultatele parțiale ale CSM arată că peste 98% dintre judecătorii care au răspuns la chestionar resimt o campanie publică împotriva justiției. Acest consens intern poate inhiba participarea magistraților la plebiscitul președintelui Nicușor Dan, perceput ca un atac politic extern asupra independenței justiției.

Cornel Ivanciuc

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE