• Tweet

Aproape jumătate din populaţia lumii - cam 49% - va fi chemată la urne în 2024. În jur de 30 de ţări - inclusiv România - îşi vor alege preşedintele, în timp ce scrutine parlamentare sunt programate în aproximativ 20.

Aceste alegeri vor avea loc într-un context internaţional tulbure, cu conflictul ruso-ucrainean intrând în cel de-al treilea an de ostilităţi şi cu războiul dintre Hamas şi Israel în plină desfăşurare. Potrivit observatorilor, aceste scrutine vor fi, de asemenea, supuse riscului de dezinformare şi de manipulare cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI), într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcţie de ţară. La 5 noiembrie 2024, zeci de milioane de americani se vor prezenta la urne pentru a-şi desemna "marii electori", responsabili de alegerea locatarului de la Casa Albă.

Acest al 60-lea scrutin prezidenţial american, unul dintre cele mai disputate, va avea probabil un aer de déja-vu, cu o refacere aşteptată a competiţiei din 2020 între actualul preşedinte democrat Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, şi predecesorul său republican, Donald Trump, acum în vârstă de 77 de ani. Posibila ciocnire a veteranilor va fi analizată cu atenţie, după controversele şi informaţiile false care au înconjurat alegerile prezidenţiale din 2020. Trump nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea, iar un număr de americani consideră că votul le-a fost "furat". În plus, Congresul a aprobat la 14 decembrie deschiderea oficială a unei anchete pentru destituirea lui Biden, motivată de afacerile controversate ale fiului său în în străinătate, care nu are practic nicio şansă de reuşită.

Fără surpriză, Vladimir Putin a anunţat la 8 decembrie că va candida pentru propria succesiune la alegerile prezidenţiale din martie. Omul care conduce Rusia de 23 de ani a modificat Constituţia în 2020, în aşa fel încât i-ar permite să rămână la putere până în 2036, depăşindu-l pe Iosif Stalin în ceea ce priveşte longevitatea la Kremlin. În ultimii ani, opoziţia rusă şi societatea civilă au fost amuţite pe fondul conflictului din Ucraina: principalii opozanţi politici sunt fie exilaţi, fie încarceraţi, precum Aleksei Navalnîi, inamicul numărul unu al Kremlinului, dus zilele acestea, fără ştirea rudelor, în Arctica. Alţii au murit sau au fost reduşi la tăcere fizic.

Aproximativ 945 de milioane de indieni sunt chemaţi la urne în luna mai pentru alegerile generale din această ţară, care în 2023 a devenit cea mai populată din lume, înaintea Chinei. Se aşteaptă ca BJP, partidul premierului Narendra Modi, aflat la putere din 2014, să câştige scrutinul, naţionalismul său fiind atractiv pentru majoritatea hindusă. Aceste alegeri vor avea loc în contextul în care drepturile politice şi libertăţile civile sunt în declin, potrivit ONG-ului Freedom House. Condus de Rahul Gandhi, Partidul Congresului, cândva dominant, dar acum devenit o forţă slăbită, a încercat să formeze o mare coaliţie cu partidele disparate ale opoziţiei regionale pentru a-l contesta pe Modi.

Peste 400 de milioane de alegători din 27 de ţări europene îşi vor desemna cei 720 de europarlamentari la începutul lunii iunie, în cadrul unui uriaş scrutin transnaţional. Acesta ar putea fi marcat de un nou avânt al forţelor eurosceptice, aşa cum a demonstrat triumful partidului de extremă dreapta, islamofob, PVV în alegerile parlamentare din Olanda. Aceste alegeri vor avea loc într-un moment în care imigraţia este subiectul unor dezbateri aprinse în mai multe ţări ale UE, iar portofelele europenilor au fost afectate puternic de inflaţie.

O femeie ar putea deveni pentru prima dată preşedinte al Mexicului, în luna iunie, un simbol important într-o ţară care înregistrează mii de crime cu victime femei în fiecare an. Două femei sunt favorite pentru a-i succeda lui Andres Manuel Lopez Obrador: Claudia Sheinbaum, fostă primăriţă a oraşului Mexico, din partea partidului Morena (stânga), aflat la putere, cu un avans considerabil în sondaje, şi senatoarea Xochitl Galvez, din partea Frontului, care grupează trei partide de opoziţie.

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 martie în Iran, la 18 luni de la moartea lMahsEI Amini. Moartea acestei tinere kurde, după ce a fost oprită de poliţie pentru că purta un nepotrivit vălul, a declanşat luni de demonstraţii masive împotriva liderilor politici şi religioşi, o mişcare care a fost aspru reprimată, cu sute de morţi şi mii de arestări. Precedentele alegeri din 2020 au fost marcate de descalificarea în masă a candidaţilor reformişti şi moderaţi, reducând practic alegerile la o competiţie între conservatori şi ultraconservatori.

În timp ce 12 alegeri prezidenţiale sunt programate pentru 2024 în Africa, scena a opt lovituri de stat în trei ani, alegerile din Senegal, programate pentru 25 februarie, ar putea fi pline de tensiuni. Preşedintele Macky Sall, aflat la putere din 2012, l-a desemnat în septembrie pe premierul său Amadou Ba drept candidat al taberei sale, o alegere care a fost contestată pe plan intern.

În opoziţie, candidatura lui Ousmane Sonko, clasat al treilea la alegerile prezidenţiale din 2019, este încă în aer. La 14 decembrie, justiţia senegaleză a ordonat repunerea sa pe listele electorale, o nouă turnură în bătălia juridică dintre el şi stat, marcată de mai multe episoade de proteste şi violenţe mortale. Opozantul, aflat în închisoare din iulie pentru "apel la insurecţie", urma să îşi adune sponsorii şi să îşi depună candidatura la alegerile prezidenţiale înainte de 26 decembrie, o cursă contra cronometru, mai ales că avocaţii statului şi-au anunţat intenţia de a depune recurs la Curtea Supremă. Sonko a denunţat un "complot" pentru a-i torpila candidatura, ceea ce guvernul neagă.

În Venezuela, implicată într-o gravă criză politică şi economică care a împins peste şapte milioane de persoane în exil, socialistul Nicolas Maduro, succesorul lui Hugo Chavez (1999-2013), vizează un al treilea mandat în a doua jumătate a anului 2024. Realegerea sa în 2018, considerată pe scară largă ca fiind frauduloasă, nu a fost recunoscută de multe ţări, inclusiv de Statele Unite. O mare parte a opoziţiei, mult timp divizată, s-a unit în spatele liberalei Maria Corina Machado, în pofida neeligibilităţii sale. Statele Unite, care în octombrie au relaxat pentru şase luni embargoul petrolier asupra Venezuelei, deţinătoarea celor mai mari rezerve de aur negru din lume, cer ridicarea ineligibilităţii opozanţilor, inclusiv a Mariei Corina Machado.